Sporul natural negativ pe ultimele decenii, fenomenul de relocare al tinerilor de la sate, lipsa infrastructurii de utilităţi şi a unor programe investiţionale zonale au dus la depopularea multor localităţi din mediul rural din Vâlcea.

În vreme ce unii edili speră să încurajeze natalitatea prin acordarea de stimulente financiare pentru fiecare nou născut apărut în comună, alţii caută strict noi posibilităţi de a atrage noi familii pe raza localităţilor pe care le administrează.

Avan: „Statistică tristă!”

În aproape 13 ani, comuna Păuşeşti-Otăsău a înregistrat un declin demografic de aproape 100 de locuitori, conform spuselor primarului Cătălin Avan.

Intenţia acestuia este să iniţieze un mix de măsuri care să favorizeze relocarea de noi locuitori în comună, dar şi încurajarea natalităţii prin stimulente financiare.

“Când am intrat în administraţie în 2008, prin votul dumneavoastră, ca viceprimar, comuna Păuşeşti-Otăsău, avea 3260 de locuitori! M-aţi votat primar în 2016, când statistica ne comunica sec şi trist, un număr de 2611 locuitori! Azi, deşi am încercat să facem paşi concreţi să nu scadă natalitatea, am ajuns la un număr trist, de 2397 cetăţeni domiciliaţi în Păuşeşti! Aşteptăm cifrele bugetului de stat şi voi supune dezbaterii publice şi apoi Consiliului Local Păuşeşti-Otăsău, propuneri /măsuri pro active, chiar agresive demografic, care sperăm să atragă tinerele familii să -şi construiască locuinţe şi să domicilieze în Păuşeşti! Care să convingă tinerii soţi, să devină părinţi ! Să-i ajutăm determinant, cât să le câştigăm încrederea că merită să facă parte din marea familie - Comuna Păuşeşti-Otăsău!!!”.

Atuurile pe care mizează edilul sunt următoarele: „facilităţi fiscale şi toate utilităţi, şcoli moderne, cămine culturale, transport în comun, curăţenie în localitate, lucrători de poliţie extrem de competenţi, digitalizarea administraţiei publice, farmacii, cabinet medical şcolar, cabinet stomatologic, medici de familie dedicaţi, profesori excepţionali, baze sportive, reţea de gaze, sală de sport etc!”

Ideea sa nu este chiar de ignorat în contextul în care fenomenul migraţiei inverse, de la oraş către sate, s-a accentuat în perioada pandemiei. În acelaşi timp, un confrate de-al lui Cătălin Avan consideră drept ineficiente stimulentele pentru natalitate şi spune că procesul trebuie gândit prin perspectiva investiţiilor şi locurilor de muncă create în localitate sau în zonele limitrofe.

“Oamenii vor locuri de muncă!”

Nicolae Concioiu, primarul comunei Guşoeni, asistă la aceeaşi dramă. În 30 de ani, populaţia din localitate a scăzut de la 3700 persoane la mai puţin de 1500. Aceasta în condiţiile în care cei plecaţi la muncă peste hotare figurează încă în evidenţa primăriei.

„Nu migraţia forţei de muncă peste hotare a depopulat comuna, ci relocarea tinerilor în diverse oraşe ale ţării. Avem mulţi plecaţi în Sibiu, Bucureşti, Cluj, Râmnicu Vâlcea sau chiar Drăgăşani, care şi-au luat locuinţe şi s-au stabilit definitiv acolo. În plus, anual, înregistrăm între 30 şi 40 de decese în comună. A fost un trend constant de depopulare pe ultimele trei decenii”, explică primarul Concioiu.

În opinia sa, varianta stimulentelor pentru creşterea natalităţii nu dă rezultate. „S-a mai încercat asta! Nu a mers. Oamenii vor stabilitate, locuri de muncă şi servicii de calitate. Am drumuri, sisteme de siguranţă publică, iluminat public pe toată raza localităţii, şcoli moderne, o grădiniţă la standarde europene gata de inaugurat, un proiect de alimentare cu gaze pe care sper să îl implementăm anul acesta, dar mă izbesc de un mare neajuns: lipsa reţelei de apă/canal. Avem un proiect aprobat încă de acum 7 ani şi prins în masterplanul ADI Apa Vâlcea şi al operatorului regional, dar care bate pasul pe loc. Mai nou m-au înştiinţat că vor să mă scoată din proiectul de canalizare. Aştept ca cineva să îşi asume această decizie, să mi-o transmită oficial, astfel încât să îi pot acţiona şi eu în instanţă. Oricum, reţea de apă fără canalizare nu am de gând să fac, pentru că ajung să încalc legislaţia de mediu în vigoare”, mai spune Nicolae Concioiu.

Potenţialul economic al localităţii este reprezentat de agricultură, agroturism şi mici afaceri. În momentul de faţă însă, din cele 800 de hectare de culturi agricole, jumătate stau în paragină, iar câteva investiţii pentru care s-au cerut deja avize de la primărie stau în aşteptare din cauza blocajului pe proiectul de apă/canal.

Printre acestea: o pensiune agroturistică, un cămin de bătrâni şi o fabrică de conserve. „Cine ar fi nebun să construiască într/o zonă în care nu are utilităţi. Gândiţi-vă la cel care dorea să construiască fabrica de conserve. Fără reţea de canalizare ia nişte amenzi de la Garda de Mediu de închide a doua zi după inaugurare”, concluzionează primarul din Guşoeni.