Trecutul
Stau uneori cu mâinile sub cap
Privind cum razele de lună se strecoară
Dar dintre toate cele ce se scurg
Numai trecutul singur mă–nfioară
Din fiecare clipă ce se stinge
Nimica nu mai pot să întregesc
Şi geaba mai privesc iar înainte
Chiar de nu vreau, doar ce-i trecut iubesc
Se frânge-n mine-o clipă de-ndoială
Că viitorul poate să-mi zâmbească
Căci ce-a trecut, mai dulce mi se pare
Şi ce-a fost bun, aş vrea să mai trăiască
Când ştiu prea bine cum se nasc iluzii
Mai trist privesc cum luna îmi clipeşte
Şi tot mai mult simt ceea ce urmează
Cum curge-ncet... şi-apoi mi se sfârşeşte
Şi-atunci, prin raze trece un tumult
Tot mai intens, mai trist şi mai acut
Ţin mâinile sub cap, privind la lună
Ce mi-a rămas? când toate mi-au trecut?...
Sandu Cătinean din Bonţida
”Cel care vine din brazi”
Autor: prof dr Ion PREDESCU
Sandu Cătinean este un fenomen în paradigma comunicării prin situarea în spaţiul poetic, într-o modalitate diferită de ceea ce se înţelegea până acum, cel puţin în spaţiul literar, prin valori estetice.
Complexul tematic al poeziei lui Sandu Cătinean, retorica folosită, limpiditatea comunicării, într-o lume a lipsei de comunicare, aduc argumente în impunerea sintagmei “expresivitatea involuntară” (Eugen Negrici), cu nuanţe memorabile, propunânu-i cititorului mitologia fericirii…
Sandu Cătinean găseşte spaţiul privilegiat din inima şi mintea cititorului, devenind unul dintre poeţii care cucereşte, zi de zi, pe facebook.
Natura, dragostea, suferinţa, revolta, în sensul lui José Ortega y Gasset, bucuria, împlinirea, luminozitatea, taina din poezia lui Cătinean atrag cititorul într-un spaţiu securizant, unde există o lume în sine, dincolo sau dincoace de o estetică sau alta, în care elementele se umanizează…
Acest tip de comunicare este preferabil, notabil, formator, într-o lume, care nu-şi găseşte calea. Fenomenul produs este empatia, conubialitatea, între poet şi receptor…
Este o generare de text, inimitabilă, directă, cu rezonanţe tăcute, pentru armonia sufletului. De fapt, conceptele, existenţa se structurează în jurul unei stări de idealitate. Complexul tematic şi privirea sau privirea şi complexul tematic.
Cititorul cărţilor lui Sandu Cătinean întâlneşte în poezia lui, invitat fiind să-şi scrie propria poezie, momentele euforiei reflexive şi bine temperate.
O pinacotecă, unde poemele se păstrează în sticle rare, care pot fi gustate din când în când, după principiul cunoscut: esenţele tari se păstrează în recipiente mici…
Din poezia lui Sandu Cătinean se poate cita la tot pasul, cu aceeaşi bucurie germinativă…
