Izvoare tămăduitoare... abandonate de ani de zile. Se întâmplă într-o localitate din judeţul Dolj. În comuna Gighera există izvoare de ape minerale cu indicaţii terapeutice, care pot fi folosite atât pentru cură internă, reumatism, nevralgii, gută, boli gastrointestinale, renale, afecţiuni ale sistemului nervos periferic. Proprietăţile curative ale acestor ape au fost confirmate în urmă cu mai bine de un secol, însă oamenii locului, chiar dacă nu aveau cunoştinţe medicale, le foloseau de sute de ani pentru a se vindeca sau a se feri de boli. Autorităţiile locale au promis de mai bine de 10 ani că vor face rost de fonduri să facă aici o staţiune balneoclimaterică... însă în prezent zona este populată doar de raţe şi gâşte.

În zonă circulă o legendă despre puterile miraculoase ale acestor ape. Se spune că într-o bună zi un arendaş, în timp ce se plimba pe moşia Brâncovenilor, de care la acea vreme aparţinea şi Gighera, a simţit miros de sulf şi a oprit calul la unul dintre izvoare. Pentru că ştia despre efectele benefice ale sulfului, arendaşul şi-ar fi adus nevasta care „suferea de picioare“ să se scalde în această apă. După mai multe băi, nevasta arendaşului s-a vindecat, iar de atunci acest izvor se numeşte „Izvorul cucoanii“.

Dincolo de legendă, calitatea apelor de la Gighera a fost testată ani la rând de localnicii suferinzi. Vestea a ajuns repede şi în alte localităţi. „Pe timpul bunicilor noştri se dusese vorba în ţară despre puterea miraculoasă a nămolului de aici. Îi aduceau pe oameni cu targa sau în cârje şi plecau pe picioarele lor, aproape jucând, dansând“, a povestit Vasile Berceanu, un localnic care locuieşte chiar lângă locul miraculos.

Localitatea Gighera din judeţul Dolj este bogată în ape termale, renumite pentru tratarea afecţiunilor reumatice şi gastrice. Nemţii şi italienii au început amenajarea staţiunii în 1944. Cel de-Al Doilea Război Mondial şi-a lăsat, însă, amprenta asupra micii staţiuni ce începuse să prindă contur. Zeci de ani mai târziu, comuniştii au forat două puţuri, să scoată la suprafaţa apele tămăduitoare.

A fost o perioadă când staţiunea prospera văzând cu ochii. În staţiune se construise un bazin prin care apa minerală se trăgea în putini mari de lemn. Acum totul este ruină şi rugină, iar tot ce mai aminteşte că aici a fost odată o staţiune, sunt nişte ziduri grele de cărămidă.

„Aceste izvoare necesită o investiţie foarte mare, dacă am avut o oportunitate eu, de a face cu bulgarii un proiect transfrontalier. Fosta conducere a localităţii a vândut acest teren, bulgarii au renunţat. Ne-au tot căutat, ba de la bulgari, ba de la nu ştiu ce institut, dar au fost doar vorbe, nimic concret. Acum trebuie să mă întâlnesc ci alţi parteneri interesaţi să facă nişte foraje în zonă, dar....să vedem ce va ieşi”, a spus primarul din Gighera, Florea Neacşa.

În 2015, autorităţile locale anunţau că localitatea va fi transformată în staţiune de tratament. Apele minerale din Gighera urmau să fie valorificate printr-un proiect de 3 milioane de euro în care investeau şi vecinii bulgari.