Localitatea cu nume predestinat Cireşu din judeţul Mehedinţi renaşte cu fiecare primăvară. Aici se face cea mai aromată ţuică de cireşe, o tradiţie veche de secole pentru cele 900 de oameni care trăiesc aici. Localnicii au o reţetă aparte, iar băutura a cucerit chiar şi străinii care au gustat-o.

Tanti Dorina de la Cireşu are cea mai bună reţetă şi face ţuică de peste jumătate de secol. Reţeta familiei e aceeaşi ca în toate gospodariile, dar priceperea şi secretul stă în fierbere şi pregătire.

„Culegem cireşele din pom, cireşele ale bune, coapte, frumoase. După ce le culegem, le punem în berbeniţă, putină, cum zicem noi la ţară, şi le lăsăm acolo 8 zile ca să stea la fermentaţie După 8-10 zile, luăm dopul, îl aruncăm afară şi apoi luăm cu găleata cireşe din putină şi punem în cazan, de bunăoară, cazanul nostru ţine 15 găleţi”, spune femeia.

Tăria de cireşe trebuie gustată, să nu se slăbeasca. Doar cea de 40 de grade e lăsată să stea în pahare.

Aceasta mai spune că atunci când ţuica este cu tărie, are o culoare la gălbuie, e limpede aşa, e incoloră, când se slăbeşte, începe să albească şi nu mai are nicio tărie, şi dai cu ea pe foc şi văd că nu se mai aprinde. Băutura a fost dusă prin Franţa, prin Italia, prin Germania s-a dus, unde se duc romanii la muncă, se duc şi cu ţuica de Cireaşa. A fost apreciat că e bună şi sănătoasă.

În comuna Cireşu nu există gospodărie fără măcar un cireş în curte. Sunt peste 30 de hectare de livezi. Iar acum e anotimpul când toţi cireşii înfloresc şi este o întindere de alb. În lunile iunie-iulie, se face celebra ţuică de Cireşu.

Autoritaţile din Cireşu cunosc potenţialul zonei. Şi fac demersuri să înregistreze la OSIM ţuica de cireşe. Tradiţia pregătirii tăriei este veche de câteva sute de ani.
De 15 ani, în comună e concursul pentru cea mai buna ţuică de cireşe şi sute de localnici participă la competiţie.

Cireşu este o comună în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România, formată din satele â Bunoaica, Cireşu (reşedinţa), Jupâneşti şi Negruşa.

Comuna Cireşu este situată în partea de nord-vest a judeţului Mehedinţi. Zona prezintă un relief predominant deluros cu formaţiuni carstice, cu poieni şi lunci străbătute de râurile Bahna şi Topolniţa.

Principalele atracţii turistice ale zonei cuprind Complexul carstic "Topolniţa - Epuran" (Peştera Topolniţa, Peştera Epuran), cuptoarele dacice de prelucrare a fierului şi formaţiunea naturală cunoscută sub numele de "Cocoşul de Munte".