Anul acesta, necesarul brut de finanţare prin împrumuturi, din piaţa locală şi internaţională, a fost estimat la aproximativ 278,5 miliarde de lei, din care 127,8 miliarde lei destinate pentru acoperirea deficitului bugetar, respectiv 150,7 miliarde lei pentru plata dobânzilor şi rostogolirea datoriei.

În acest scop, Trezoreria a mărit semnificativ valoarea programată a emisiunilor de titluri de stat, după ce la mai multe licitaţii din septembrie şi octombrie nu s-a putut împrumuta în condiţiile în care randamentul obligaţiunilor locale la zece ani a atins un maxim de 7,84%.

Lunea aceasta, Finanţele s-au împrumutat cu peste 2,9 miliarde lei pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,60%. Suma va fi completată marţi cu alte 435,2 milioane lei, prin intermediul unei licitaţii suplimentare.

Valoarea programată a emisiunii cu scadenţa peste trei ani a fost de 1,3 miliarde lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la peste 3,05 miliarde lei, în ciuda faptului că dobânda la bonurile pe 10 ani a urcat lunea aceasta la 7,07 – 7,22%, după scăderea de vineri până la 7,04%.

Finanţele vor să se împrumute în noiembrie din piaţa locală cu 10,35 miliarde lei, din care au ajuns la Trezorerie de la începutul anului aproape 9,5 miliarde lei. La emisiunile în lei se adaugă cea de eurobonduri prin care au fost atrase 4,5 miliarde euro.

Creşterea modestă a cotaţiilor din piaţa valutară, la 5,34 – 5,344 lei, a ridicat cursul monedei unice de la 5,3408 la 5,3426 lei, aproape de media stabilită lunea trecută de 5,3403 lei.

Indicii ROBOR au modificări minime, pe plus sau minim, în ultimele săptămâni în condiţiile în care se anticipează faptul că BNR nu va modifica dobânda de referinţă până la jumătatea lui 2027 iar operaţiunile de sterilizare a lichidităţii nu se mai realizează, băncile comerciale fiind îndemnate astfel să împrumute statul.

Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,07%. Cel la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 6,14 la 6,13%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,19%.

Euro a scăzut vineri până la 1,1131 dolari, motiv pentru pentru marcare profiturilor, iar cotaţile au urcat la 1,1135 – 1,1198 dolari, astfel că media monedei americane a coborât de la 4,7795 la 4,7734 lei faţă de 4,7658 lei, lunea trecută.

Francul elveţian, considerat drept un refugiu în perioadele tulburi din punct de vedere economic şi geopolitic, a atins marţea trecută un maxim de 5,8375 lei, pentru ca vineri să urce la un nou record de 5,8417 lei, dar s-a retras lunea aceasta la 5,8335 lei.

Piaţa a anticipat decizia de joi a Băncii Angliei de a majora dobânda sa de referinţă de la 3,75 la 4% şi a mărit cererea de liră sterline. Marţi, moneda britanică a atins un vârf de 6,4063 lei iar media ei a fost stabilită lunea aceasta la 6,4056 lei.

Preţul gramului de aur a crescut de la 624,9110 lei la 628,5372 lei, faţă de 597,4380 lei, minimul ultimelor două luni, atins la începutul săptămânii trecute, consecinţă a aprecierii metalului galben la 4.053 – 4.135 dolari/uncie.

Atacul asupra platformei de tranzacţionare a criptomonedelor Binance, de unde au fost furaţi circa 7 miliarde de dolari, a slăbit bitcoin care fluctua lunea aceasta între 73.680 şi 75.500 dolari iar ethereum se mişca în culoarul 2.803 – 2.157 dolari.