Interesul pentru titlurile de stat româneşti s-a redus semnificativ în ultimele săptămâni, piaţa aşteptând decizia S&P Global Ratings privind menţinerea României în rândul ţărilor a căror datorie suverană este eligibilă dar şi din cauza crizei politice care se prelungeşte, în condiţiile în care cabinetul desemnat condus de Siegfried Mureşan nu va obţine votul de investitură.

Situaţia se reflectă în nivelul dobânzilor interbancare locale, ceea ce ridică ratele la credite pe termen scurt şi mediu.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,97%, valoare stabilită la sfârşitul săptămânii trecute, faţă de 5,84% la începutul ei. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut lunea aceasta de la 6,03 la 6,04%, faţă de 5,92% în urmă o săptămână, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,09%, comparativ cu 5,98% în urmă cu o săptămână.

România are nevoie anul acesta de o finanţare din piaţa locală de circa 160 – 170 miliarde lei, la care s-ar putea adăuga 10 miliarde euro obţinute prin emisiuni efectuate pe plan extern. Pe pieţele internaţionale randamentul obligaţiunilor de stat pe 10 ani a urcat la 7,54 – 7,70%, în funcţie de momentul emisiunii

Banii sunt necesari pentru acoperirea deficitului bugetar, care s-a ridicat în primele opt luni la aproape 59,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 2,89% din PIB, dar a fost mai mic decât cel înregistrat în perioada similară din 2025.

Ultima licitaţie de titluri de stat din septembrie a fost caracterizată de o reducere a ofertelor de cumpărare, care s-au ridicat la aproape 642 milioane lei. Oferta programată a emisiunii cu scadenţa în iulie 2040 a fost de 500 milioane lei. Trezoreria a atras 355 milioane lei, sumă care poate fi suplimentată marţi printr-o licitaţie suplimentară, iar dobânda medie anuală acceptată a fost de 7,49%.

Tensiunile din piaţă, care au provocat o scădere cu 2% a indicelui BET s-au reflectat şi în cazul cotaţiilor la care este tranzacţionat euro. Acestea se realizau la începutul acestei săptămâni între 5,272 – 5,2806 lei, astfel că media monedei unice a urcat de la 5,2718 lei la 5,2786 lei, foarte aproape de maximul istoric de 5,2788 lei, atins miercurea trecută.

Majoritatea participanţilor la sondajul lunar realizat de CFA România anticipează o depreciere a leului. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,3122 lei/euro, iar pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este de 5,3628 lei/euro.

Euro a alunecat la 1,1366 – 1,1391 dolari şi a împins cursul monedei americane de la 4,6289 lei la 4,6397 lei, faţă de 4,5867 lei, lunea trecută.

Menţinerea la 0% a dobânzii de referinţă din Elveţia a avut ca efect deprecierea francului, a cărui medie a fost stabilită lunea aceasta la 5,5823 lei, faţă de 5,6205 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,2718 la 5,2786 lei.

Metalul galben a scăzut lunea aceasta la 4.280 dolari/uncie, în cursul nopţii pe segmentul asiatic al pieţei, la 4.140 dolari, pe cel european, ceea ce a produs deprecierea gramului de aur de la 638,7919 lei la 619,8097 lei, faţă de 640,8715 lei, în urmă cu o săptămână.