Victoria inginerilor în subteran
După doi ani de muncă neîntreruptă, constructorii au învins stânca pe singurul sector lipsă al Autostrăzii A1 dintre Lugoj şi Deva. Structurile subterane au fost excavate integral, marcând depăşirea celui mai dificil obstacol tehnic de pe acest traseu.
Timp de 24 de luni, într-un ritm infernal de 24 de ore din 24, o armată de aproximativ 900 de oameni şi zece fronturi de lucru au purtat un război de uzură cu relieful dificil pentru a transforma o barieră naturală într-un culoar modern al mobilităţii.
Alianţa care garantează zece ani
Realizarea tehnică se datorează unei alianţe strategice puternice între cel mai mare constructor de autostrăzi din România şi un partener internaţional. Liderul de consorţiu, Grupul UMB (format din companiile Spedition UMB, Tehnostrade şi SA&PE Construct, deţinute de familia Umbrărescu), aduce pe şantier recunoscuta sa capacitate de mobilizare masivă a utilajelor.
Pentru a compensa deficitul de know-how autohton în execuţia galeriilor de mare anvergură, constructorul român şi-a securizat un parteneriat strategic de elită. Experţii bosniaci de la Euro-Asfalt d.o.o. au preluat misiunea lucrărilor subterane, aducând pe şantier un portofoliu internaţional masiv în realizarea de tuneluri montane complexe. Compania din Sarajevo şi-a deschis o sucursală oficială la Lugoj pentru a gestiona direct logistica şi forţa de muncă din teren.
Siguranţa execuţiei şi încrederea în tehnologia aplicată se reflectă direct în termenii contractuali, consorţiul oferind o garanţie extinsă de 10 ani pentru întregul sector rutier.
Un nou uriaş de beton
Piesa de rezistenţă a întregului proiect prinde contur sub forma Tunelului 2, o structură formată din două galerii unidirecţionale asimetrice, cu lungimi de 1.985 de metri, respectiv 1.825 de metri. Acest profil tehnic modern devine oficial cel mai lung tunel de autostradă construit până acum în România.
Dincolo de dimensiunile impresionante, structurile au şi o misiune ecologică majoră, fiind proiectate ca ecoducte (tuneluri pentru urşi) care vor proteja fauna locală şi vor permite trecerea în siguranţă a marilor carnivore.
Cursa contra cronometru în subteran
Finalizarea excavaţiilor din 18 septembrie mută imediat centrul de greutate al proiectului spre faza de consolidare structurală. Echipele tehnice toarnă în prezent cămăşuiala definitivă din beton, o procedură complexă care stabilizează pereţii galeriilor într-un ritm susţinut de 20 de metri liniari pe zi.
Conform planificării raportate de managementul Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), această etapă structurală se va încheia până la sfârşitul acestui an, deschizând calea pentru montarea instalaţiilor de precizie.
Tehnologia care aduce siguranţa
Odată ce structura de rezistenţă va fi gata, tunelurile vor intra în era digitală prin instalarea unor sisteme inteligente de management. Sute de senzori, reţele complexe de ventilaţie, sisteme automatizate de stingere a incendiilor şi iluminat de ultimă generaţie vor fi integrate în pereţii de beton. Această infrastructură critică va trece printr-o sesiune riguroasă de teste şi simulări de urgenţă înainte ca primii şoferi să poată rula în siguranţă prin galeriile proaspăt finalizate.
Asfaltul cucereşte exteriorul şantierului
În paralel cu lucrările din subteran, la suprafaţă peisajul se schimbă de la o zi la alta sub asaltul utilajelor grele. Constructorii montează grinzile masive pe viaductele şi pasajele care suspendă autostrada deasupra văilor, iar pe mai multe sectoare ale traseului a început deja aşternerea binderului, primul strat de asfalt. Stadiul fizic general al contractului finanţat prin PNRR a trecut astfel de pragul critic de 75%.
Sfârşitul calvarului din traficul rutier
Miza finalizării acestor lucrări este una uriaşă pentru toţi conducătorii auto din regiune. De zece ani, pe Autostrada A1 dintre Lugoj şi Deva, şoferii sunt condamnaţi la un ocol obositor pe drumul naţional vechi, transformat într-un veritabil dop de trafic şi frustrare. Odată cu orizontul de timp estimat de directorul general Cristian Pistol pentru prima jumătate a anului 2027, deschiderea celor 9 kilometri lipsă va permite o circulaţie continuă pe autostradă de la Boiţa până la Nădlac, pe o distanţă totală de peste 360 de kilometri.
