M-am alăturat proiectului legislativ care completează şi modelează regulile care guvernează prezenţa străinilor pe piaţa muncii din România. Am avut repetate întâlniri cu oameni de afaceri şi cu persoane care angajează cetăţeni străini pentru munci a căror acoperire cu forţă de muncă este deficitară în judeţul Vâlcea. La fel ca în toată ţara. În construcţii, în producţie de toate felurile şi chiar în activităţi casnice. Ne-am obişnuit deja cu cetăţeni ai altor ţări care se află în România pentru a munci pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp. Îi vedem pe şantierele deschise pentru modernizarea oraşelor şi chiar pe marile şantiere ale reţelei de autostrăzi. În bucătăriile restaurantelor şi în reţelele de distribuţie ale micilor şi marilor companii care livrează produse la domiciliul clienţilor. În parcuri, însoţind copii şi oameni în vârstă. Auzim zilnic relatări şi despre contribuţia lor la activităţi derulate departe de ochiul publicului. Îi întâlnim rareori pe stradă în timpul lor liber şi, mai degrabă, la coadă la magazinul de unde ne facem cumpărăturile. Oameni ca şi noi, plecaţi departe de casa lor pentru a obţine venituri mai bune cu care să-şi întreţină familia lăsată în urmă, în ţara de unde vin.

România - la fel ca statele europene aflate în plină dezvoltare - a acordat prin legi dreptul la muncă acestor persoane. S-au scurs deja ani buni de la această decizie şi firmele care se ocupă cu selecţia străinilor şi cele care le oferă contractele de muncă au deja concluzii ferme în legătură cu acest proces. Multe lucruri bune. Este nevoie de şi mai mulţi oameni care să completeze deficitul forţei de muncă pe teritoriul României. Contribuţia celor sosiţi din străinătate este vizibilă cu ochiul liber şi este una pozitivă. Au apărut însă şi fenomene pe care, noi parlamentarii, suntem chemaţi să le îndreptăm, prin modificări ale legislaţiei de profil. Unul dintre ele este determinat de dorinţa unora dintre lucrătorii străini de a se reloca pe teritoriul altor ţări europene, fără drept şi fără să comunice cu firmele recrutoare şi cu angajatorii lor din România. Legislaţia actuală penalizează agenţiile de plasare şi angajatorul, nu şi pe cetăţeanul străin care nu-şi respectă clauzele contractuale.

Pentru a corecta problema, împreună cu colegul meu deputat Adrian Solomon, am completat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 32/2026 cu un nou articol prin care responsabilizăm şi angajatul cetăţean străin. Amendamentul a fost adoptat în şedinţa din data de 09.09.2026 cu unanimitate de voturi. Pe scurt, reglementarea dă angajatorului „dreptul de a reţine lunar o garanţie bănească de 5% din salariul net lunar prevăzut în contractul individual de muncă” suma reţinându-se „exclusiv în scopul garantării executării obligaţiilor asumate de străin, precum şi pentru acoperirea eventualelor prejudicii cauzate angajatorului (…) În cazul în care contractul individual de muncă încetează din culpa salariatului străin sau prin demisie/abandon nejustificat al locului de muncă anterior termenului stabilit, angajatorul este îndreptăţit să execute garanţia constituită”. Am discutat recent, cu oamenii de afaceri vâlceni, despre această posibilă modificare legislativă şi - iat-o - ea a şi pornit pe drumul de aprobare în comisii, spre votul final din Camera Deputaţilor.

deputat Eugen Neaţă