România a ales un nou preşedinte al ţării, după luni de turbulenţe pe scena politică din ţară. Finalul alegerilor prezidenţiale l-au propulsat pe Nicuşor Dan în biroul de la Cotroceni, dar imaginea de ansamblu a României este una de ţară scindată social şi cu preferinţe politice antagonice.
Lupta electorală pro-Europa şi izolaţionism/suveranism a fost reflectată şi în votul vâlcenilor. Din 175.338 voturi exprimate la nivel de judeţ, 94.144 (53,68%) au mers către George Simion. În schimb, noul preşedinte al ţării a bifat rezultate pozitive în câteva localităţi din judeţ.
Municipiile au votat cu Nicuşor Dan
Independentul intrat în finala alegerilor prezidenţiale a reuşit să convingă majoritatea votanţilor din 9 localităţi vâlcene să îi acorde votul. Cele mai importante sunt municipiile Râmnicu Vâlcea (56,76%) şi Drăgăşani (50,45%). Li s-au alăturat oraşele Călimăneşti, Horezu şi Băile Govora, precum şi comunele Suteşti, Valea Mare, Runcu şi Amărăşti.
„Felicit iniţiativa fiecărui vâlcean care a pus umărul la acest rezultat. A fost un efort colectiv şi o alegere pentru competenţă şi seriozitate! Nicuşor Dan a câştigat în cele mai importante oraşe din Vâlcea”, a transmis Cezar Bulacu, tânărul lider liberal fiind implicat în campania de susţinere a candidatului independent.
Tensiuni sociale s-au resimţit în mai multe localităţi din Vâlcea, la Mateeşti, primarul Ilie Anghelescu fiind chiar nevoit să posteze pe contul său de Facebook următorul mesaj: „Interzis să se strice prietenia din cauza politicii. Respectă părerea celuilalt şi trăiască prietenia!”.
Doljul a rupt linia urmată de olteni
Singurul judeţ din Oltenia în care Nicuşor Dan a obţinut o victorie aproape la limită (51,01%) a fost Doljul, cu o contribuţie importantă a votanţilor din Craiova(60,92%). În rest, votanţii din judeţele Olteniei au mers pe mâna lui George Simion: Vâlcea (53,68%), Olt (57%), Gorj (61,48%) şi Mehedinţi (56%).
Cui îi datorează Nicuşor Dan victoria
De-a lungul zilei de 18 mai, analiştii politici au tot scos în evidenţă o prezenţă mai mare a tinerilor la vot, dar, la final, grupele de vârstă 18-24 ani şi 25-34 ani nu au asigurat decât puţin peste 20,5% din totalul voturilor. Majoritatea voturilor exprimate în România au venit de la votanţi cu vârste între 45-64 ani (39,02%), urmaţi de vârstnicii de peste 65 ani (22,58%) şi de grupa 35-44 ani (17,81%).
Femeile au ieşit mai mult la vot decât bărbaţii (52,09%), iar în mediul urban prezenţa înregistrată la secţiile de votare a fost mult superioară peste cea din mediul rural: 56,91%. Vârful de prezenţă la vot s-a înregistrat la ora 12:20, cu 188.531 de votanţi înregistraţi în acel minut.
În Diaspora, situaţia a fost uşor diferită: bărbaţii au fost cei mai numeroşi votanţi (53,81%), iar pe grupele de vârstă situaţia este următoarea: 18-24 ani (8,41%), 25-34 ani (19,47%), 35-44 ani (29,22%), 45-64 ani (37,92%), peste 65 de ani (4,98%).
Spre deosebire de turul I, Gerge Simion nu şi-a adjudecat decât voturile majorităţii din Spania, Italia, Marea Britania, Elveţia, Germania, Islanda.
Aproape în mod ironic, Nicuşor Dan a reuşit să rupă 70 de voturi din totalul de 125 exprimate pe teritoriul Federaţiei Ruse şi 18 din cele 22 de voturi înregistrate în Belarus.
Click pentru imagine
Click pentru imagine
Click pentru imagine
Click pentru imagine
