Principalul eveniment al începutului de aprilie a fost şedinţa de politică monetară a BNR, unde s-a decis menţinerea ratei de referinţă la 7%, valoare constantă începând cu ianuarie 2023, a ratei pentru facilitatea de creditare la 8% şi a dobânzii la facilitatea de depozit la 6%.

Banca centrală a atras din nou atenţia PSDNL asupra riscurilor inflaţioniste datorate „conduitei viitoare a politicii fiscale şi de venituri”, în condiţiile în care „rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie uşor mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2024”.

Menţinerea dobânzii de politică monetară la 7%, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, care atrage plasamentele în lei, şi revenirea apetitului pentru risc au coborât cursul euro la începutul acestei săptămâni de la 4,9681 la 4,9678 lei, un curs mai mic fiind înregistrat în 11 martie. Cotaţiile din piaţă au coborât la 4,966 – 4,968 lei.

Banca Naţională utilizează cursul euro/leu drept principal instrument în efortul său de a frâna creşterea preţurilor, ceea ce a făcut din leu „cea mai stabilă monedă din regiune”. Faţă de sfârşitul anului trecut euro a pierdut 0,65 bani.

După şedinţa de politică monetară indicii ROBOR s-au oprit deasupra pragului de 6% identic cu cel al dobânzii la facilitatea de depozit, care a devenit, încă de anul trecut, principala rată indicatoare a pieţei. Până la sfârşitul anului, indicii ROBOR ar urma să coboare spre 5,25%, în condiţiile în care banca centrală ar opera trei sau patru tăieri de câte un sfert de punct procentual ale dobânzii de referinţă.

Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Majoritatea investitorilor anticipează o primă reducere în iunie cu un sfert de punct procentual a ratei de referinţă de către Rezerva Federale, în timp ce opiniile oficialilor săi atrag atenţia asupra menţinerii riscurilor inflaţioniste. Motiv pentru reducerea plasamentelor în moneda americană iar euro s-a apreciat de la 1,0724 dolari, în prima parte a săptămânii trecute la 1,0821 – 1,0844 dolari, lunea aceasta, când cursul a fost stabilit la 4,5881 lei.
Cursul francului elveţian a scăzut luni la 5,0663 lei de la 5,1124 lei, la începutul săptămânii trecute. Media lirei sterline s-a depreciat de la 5,8152 la 5,7923 lei.

Investitorii au continuat la începutul acestei săptămâni să-şi mărească expunerea pe aur, înainte ca marile bănci centrale să înceapă procesul de reducere a dobânzilor, odată cu scăderea inflaţiei în principalele economii ale lumii.

Metalul galben a atins lunea aceasta al şaptelea record consecutiv de 2.345,30 dolari/uncie. La rândul său, argintul a trecut de 28 dolari/uncie, în timp ce preţul gramului de aur a sărit de la 337,7523 lei, la sfârşitul săptămânii trecute, la un nou maxim de 344,6541 lei, mai mult cu 44 de lei comparativ cu începutul acestui an.
În opinia analiştilor, majorarea cererii comerciale de aur şi cumpărările masive făcute de băncile centrale din China, care face achiziţii de 17 luni consecutive, India şi Rusia va împinge preţul peste pragul de 2.500 dolari/uncie, în condiţiile în care incertitudinile geo-politice rămân grave, în primul rând războiul declanşat de Rusia în Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu sau tensiunile dintre China şi Taiwan. La sfârşitul lunii trecute, China deţinea 72,74 milioane uncii de aur, în creştere faţă de 72,58 milioane uncii la sfârşitul lui februarie.
Bitcoin creştea lunea aceasta la 69.097 – 72.685 dolari iar ethereum la 3.409 – 3.660 dolari.

Analiza cuprinde perioada 1 – 8 aprilie