Leul a fost prima victimă a lipsei eforturilor de aplanare a crizei guvernamentale, cu PNL şi PSD aflându-se de aceeaşi parte a baricadei şi cu USR+ şi AUR de cealaltă parte.

Cursul euro a atins în 7 septembrie un nou record de 4,9488 lei, al patrulea din această lună. În aceeaşi zi, BCE a calculat o cotaţie de 4,9506 lei/euro.

Următoarele trei şedinţe au fost mai „bune” pentru leu, existând semne că banca centrală a revenit la butoane pentru a întârzia atingerea pragului psihologic de 4,95 lei, iar media a alunecat până la 4,9432 lei.

Lunea aceasta, cotaţiile euro au coborât la 4,935 lei, înainte de deschiderea pieţei locale, însă tranzacţiile s-au realizat între 4,942 şi 4,948 lei, astfel că media euro a urcat la 4,9444 lei.

Presiunea asupra leului va continua şi în perioada următoare, chiar şi în cazul în care ruptura coaliţiei va fi peticită. Datele prezentate de BNR, indică o creştere de 9,057 miliarde euro a deficitului contul curent al balanţei de plăţi în primul semestru, faţă de 5,350 miliarde euro, în perioada similară a anului trecut.

Joia trecută, BCE a anunţat că va menţine dobânda sa cheie la -0,50%, cel mai scăzut nivel din istorie, dar va reduce, începând cu finalul anului, programul de achiziţionare de obligaţiuni, care a permis reducerea costurilor de împrumut pentru guverne şi afaceri.

Decizia BCE suprapusă peste poziţiile de protecţie luate de investitori înainte de anunţarea datelor referitoare la inflaţia din Statele Unite au provocat la sfârşitul perioadei deprecierea euro la 1,1770 – 1,1817 dolari.
În piaţa locală, cursul monedei americane a crescut de la 4,1693 la 4,1944 lei.

Moneda elveţiană a fluctuat între 1,084 şi 1,09 franci/euro, iar media ei s-a mişcat între 4,5483 şi 4,5601 lei, cea de la finalul intervalului fiind stabilită la 4,5497 lei.

Lira sterlină a avut o evoluţie apreciativă şi cursul de la sfârşitul perioadei fiind calculat la 5,7958 lei, maximul ultimei luni.
După creşterea la aproape 1.840 dolari, uncia a scăzut luni la 1.785 – 1.793, evoluţie care a făcut ca preţul gramului de aur să coboare de la 244,7195 la 241,3710 lei.

Eforturile BNR de a încetini creşterea inflaţiei şi deprecierea leului, dar şi de a menţine costurile creditării în lei la valori sustenabile, sunt subminate de gâlceava politică.

BNR a continuat să sterilizeze excedentul de lei cu scopul de a face moneda naţională mai scumpă, mişcare în linie cu politica sa de „control strict al lichidităţii de pe piaţa monetară”. Ea a atras de la băncile comerciale 4,43 miliarde lei, la o dobândă de 1,25% egală cu cea de politică monetară, pentru o scadenţă de 7 zile.

Operaţiunea nu a fost însoţită de o creştere a dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 1,61%, maxim al ultimelor cinci luni. În schimb, indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 1,74 la 1,73% iar cel la 12 luni a scăzut de la 1,84 la 1,83%.

Bitcoin a avut o evoluţie oscilantă. De la aproape 53.000 dolari el a căzut la circa 43.500 dolari, pentru ca luni să se stabilizeze în culoarul 44.200 – 46.300 dolari, zi în care ether fluctua între 3.170 şi 3.430 dolari.

La mijlocul săptămânii trecute, Parlamentul Ucrainei a stabilit un set de reguli care legalizează şi reglementează piaţa criptomonedelor, dar nu echivalează cu adoptarea acestora drept mijloc oficial de plată.

Analiza cuprinde perioada 6 – 13 septembrie