Sub Lupă

Bătălie pentru fondurile APIA

Munţii Voinesei au ajuns un adevărat măr al discordiei după acordarea subvenţiilor europene

Un munte din nordul judeţului Vâlcea aprinde spiritele între comunităţi din Sibiu şi Vâlcea, subvenţiile acordate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură fiind râvnite de toate părţile implicate în scandal. După 11 ani de procese derulate pe holurile judecătoriilor şi tribunalelor din ţară, 30 de urmaşi ai unor familii din Voineasa sunt nevoiţi să reia demersurile în instanţă pentru a-şi apăra drepturile.

Cu toate actele în regulă, cei 30 de voineşeni s-au trezit scoşi afară de pe câteva sute de hectare de teren de Primăria comunei Răşinari, din Sibiu. În afacerea prin care sibienii au ajuns proprietari de munţi în alt judeţ şi-au băgat coada şi câteva personaje politice care au tranşat problema demolând actele de proprietate ale unora prin simpla fabricare a unei minute de mână.

Când prefecţii se aşează la masă

În 12 septembrie 2011, o simplă întâlnire a prefecţilor PDL de Vâlcea şi Sibiu avea să rezolve cazul în care o primărie ce nu efectuase nici cel mai mic demers de a revendica un teren urma să fie în posesie. Astfel, la Voineasa, prefectul de Sibiu din acea perioadă, Horaţiu Racuciu, însoţit de directorul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sibiu, Radu Racuciu şi de primarul din Răşinari, Bogdan Bucur, se aşezau la aceeaşi masă cu omologii lor, Petre Ungureanu, Gheorghe Dumitraşcu şi Gheorghe Dobrin, primarul Voinesei. Întâlnirea avea să se dovedească fructuoasă din moment ce în doar câteva minute, pe trei pagini scrise de mână se consfinţea înscrierea în registrul agricol al comunei Voineasa suprafaţa de 496 hectare de gol alpin ca fiind proprietatea Primăriei Răşinari. „Faptul că există pe circa 50 de hectare o altă înscriere în evidenţele agricole nu eprezintă un impediment legal pentru înscrierea suprafeţei discutate. În eventualitatea unei suprapuneri cu suprafaţa ce urmează a fi înscrisă în registrul agricol, părţile ce dovedesc vreun interes se vor adresa instanţei de judecată şi în funcţie de soluţia pronunţată definitivă şi irevocabilă, se vor face corecturile şi modificările ce se impun”, se arată în minuta făcută la foc rapid de cei doi prefecţi în calitatea lor de preşedinţi ai comisiilor judeţene de fond funciar. Actul semnat demolează ordinul 665 al prefectului de Vâlcea din 2008, prin care celor treizeci de persoane din Voineasa, constituite în Asociaţia Obştea Dobrunu, li se recunoaşte dreptul de proprietate asupra muntelui Dobrunu.

"Este absurd ca un personaj precum Petre Ungureanu să se substituie Comisiei Judeţene de Fond Funciar şi să ţină şedinţe pe colţul mesei.", Traian Comşa, Vicepreşedintele Asociaţiei Obştea Dobrunu

Inginerii funciare

După 30 de procese civile şi 11 ani de judecată, moşnenii constituţi în obştea Dobrunu au crezut că pot sta liniştiţi pe muntele moştenit de la strămoşii lor. „În titlul de proprietate, suprafaţa este de 1.554 hectare, din care 265 ha gol alpin şi 1.289 ha teren forestier. De fapt, suprafaţa de teren revendicată şi care este conformă cu actele primare de proprietate este mai mare. În urma unei expertize extrajudiciare topo-cadastrală efectuată de expertul tehnic autorizat Ion Nicolae, a reieşit că în cadrul acelorlaşi limite ca şi cele din expertiza tehnică silvică în baza căreia s-au obţinut actele de proprietate suprafaţa reală este de 1.948,3 ha, din care 1.315,06 ha teren forestier şi 633,25 ha teren gol alpin şi jnepeniş. Neconcordanţa se explică prin faptul că inginerii silvici care au făcut expertiza tehnică nu au făcut măsurători topo şi au folosit doar planurile amenajistice şi silvice pentru a calcula suprafeţele. Fix în această diferenţă au fost împroprietăriţi cei de la Primăria Răşinari. În ianuarie 2011 am şi solicitat validarea noastră ca şi proprietari pentru restul suprafeţelor rezultate din măsurătorile topo-cadastrale. Până anul trecut toată lumea a înţeles situaţia, cei de la APIA au acceptat faptul că noi administrăm acest munte. După ce prefecţii Ungureanu şi Racuciu au semnat această minută, am devenit persona non-grata pentru toată lumea”, explică vicepreşedintele Asociaţiei Obştea Dobrunu, Traian Comşa. Plângerile trimise de reprezentanţii asociaţiei la comisiile de fond funciar, APIA, DNA şi OCPI Vâlcea au rămas fără finalitate. „Nouă nu ne-a rămas decât să luăm iarăşi calea justiţiei şi să ne facem dreptate. Este absurd ca un personaj precum Petre Ungureanu să se substituie Comisiei Judeţene de Fond Funciar şi să ţină şedinţe pe colţul mesei”, mai spune Traian Comşa.

Miză de sute de mii de euro

Noul proprietar al terenului, Primăria Răşinari a reuşit deja să concesioneze terenul de 496 ha de gol alpin către mai multe persoane fizice, miza afacerii constând de fapt în încasarea subvenţiilor APIA. La circa 300 de euro/an pentru un hectar de păşune, suma se apropie de 150.000 euro anual. Încă dinainte de a se vedea cu sacii în căruţă, Primăria Răşinari arendase deja o parcelă de teren de 105 hectare unui anumit Dumitru Capotă. Pentru conducerea APIA Vâlcea situaţia nu pare deloc anormală. „Este într-adevăr un caz unic ca o primărie din alt judeţ să deţină în proprietate teren în limitele teritoriale ale altei unităţi administrativ teritoriale. La noi mai sunt fermieri înregistraţi care au proprietăţi şi în alte judeţe. Într-adevăr, nu sunt primării, sunt persoane fizice sau juridice. Nu ştiu dacă cei din Răşinari au mai arendat terenul”, a comentat directorul Apia Vâlcea, Adrian Pintea. Cu doar un an în urmă, acelaşi Pintea consemna în decizia de soluţionare a erorilor din dosarul de sprijin al fermierului Obştea Dobrunu. „Contractul de arendă prezentat de Capotă Dumitru nu poate atesta decât cel mult dreptul de utilizare, dar numai în măsura în care în care se bazează pe un act de proprietate valid, neîndoielnic şi care ar permite proprietarului (în speţă Primăria Răşinari) să înstrăineze folosinţa imobilului. Ori, extrasul de carte funciară ce atestă situaţia unui teren înainte de naţionalizare nu poate fi considerat ca document suficient pentru că: a) Primăria Răşinari nu a stăpânit continuu şi nemijlocit ceste terenuri întrucât au făcut obiect al naţionalizării după 1945. După 1990 aceste terenuri trebuiau revendicate şi intrate în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate prin ordin al prefectului judeţului Vâlcea; b) este cel puţin îndoielnic ca Primăria Răşinari, persoană juridică de drept public, să deţină în proprietate teren în interiorul limitelor teritoriale ale altei UAT”.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...