Primarul Gheorghe Stanciu din staţiunea vâlceană Voineasa se face că nu cunoaşte lămuririle făcute de Hidroelectrica şi publicate în ediţia precedentă de “Săptămâna în Oltenia”. Edilul continuă să susţină că societatea naţională a refuzat, în final, soluţia tehnică prin care tunurile de zăpadă de la Transalpina Ski Resort să fie alimentate din lacul de acumulare Vidra. Mai mult, el îl muştruluieşte cu simţ de răspundere pe un petiţionar ce-i solicită informaţii publice despre amenajarea lacului Mioarele ca sursă de apă pentru tunurile instalate de Acomin SA pe pârtiile de la Obârşia Lotrului.

În răspunsul oficial trimis petiţionarului, un ONG cu numele Asociaţia pentru Prevenirea Abuzurilor Fiscale şi alte Abuzuri ale Statului, Gheorghe Stanciu se arată deranjat nevoie mare într-o speţă în care, în realitate, este aproximativ pe lângă litera şi spiritul legii. “Ne vedem obligaţi să reiterăm ideea că solicitările dvs. exced cadrul legal, mai precis încalcă Legea 544/2001, Legea 132/1997 şi OG. Nr. 27/2002. Asociaţia dvs. nu substituie atribuţiile statului de drept, abilitate să verifice şi să controleze activităţile din diverse domenii. Nimeni, nici-un (sic!) statut şi nici-o (sic!) judecătorie nu vă putea conferi acest drept”, se arată în paragraful introductiv al răspunsului oficial dat de primar. În realitate, şi Lacul Mioarele, ca întreaga investiţie în domeniul schiabil, s-a realizat din bani publici, valoarea suplimentară faţă de proiectul iniţial impusă de noua soluţie de amenajare a unui rezervor de apă potabilă şi tehnologică pentru producerea de zăpadă artificială fiind de 14.637.573 lei (echivalentul a aproximativ 3,25 milioane de euro). Tot ce e legat de bani publici, e public! În plus, Corpul de Control al Primului Ministru a imputat administraţiei locale din Voineasa această investiţie suplimentară în urma verificărilor efectuate în 2014.

El se jură că… nu ştie şi l-a prins un ONG!

Mai departe, edilul atinge limitele falsului intelectual, aşa cum este el definit de Noul Cod Penal. “Şi, mai aflaţi că «Lacul Mioarele» a fost construit in baza unei autorizaţii de construire emisă de Consiliul Judeţean Vâlcea (arhitect-şef Rozalia Harambaşa – n.r.), în baza certificatului de urbanism şi a tuturor avizelor, în condiţiile în care Hidroelectrica n-a mai acceptat să dea avizul pentru prima variantă, adică alimentarea tunurilor de producere a zăpezii artificiale din «Lacul Vidra», iar din punct de vedere tehnic şi economic soluţia aleasă este mult mai avantajoasă”, susţine Gheorghe Stanciu.
Aşa cum am arătat şi în ediţia anterioară, Primavera Design SRL (societate controlată tot de Grupul Acomin - Quasar), a notificat Hidroelectrica despre faptul că a găsit o altă soluţie, mai bună, de alimentare a tunurilor de zăpadă prin amenajarea unui nou lac. În acest sens, răspunsul dat de companie, înregistrat cu nr 18.525/18.02.2016 (vezi facsimil), este limpede ca apa de izvor: “Decizia de reconsiderare a soluţiei de alimentare cu apă tehnologică a instalaţiilor de zăpadă artificială a fost luată de proiectant (…) Hidroelectrica SA nu a impus nicio soluţie de alimentare cu apă a instalaţiilor de zăpadă artificială (…)”. Adică, proiectantul (Primavera Design) a renunţat la soluţia amplasării unei staţii de pompe pe un ponton plutitor pe lacul de acumulare Vidra, propunând ca apa să fie preluată dintr-o captare realizată pe pârâul Latoriţa, la cota 1.600 m. Deşi noua soluţie nu avea nicio legătură cu exploatarea lacului de acumulare Vidra, a fost solicitat de proiectant şi beneficiar acceptul SH Râmnicu Vâlcea pentru noua soluţie, necesar pentru avizul modificator de la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Olt. Astfel, în cel de-al treilea răspuns, Hidroelectrica menţionează doar că avizul 52/2011 (cel de principiu, iniţial) nu mai are obiect, şi că nu există obiecţii faţă de noua soluţie propusă de proiectant.