Deşi pare greu de crezut, în România, unde cele mai vulnerabile din punct de vedere economic şi social sunt persoanele de etnie romă, există şi romi antreprenori, adică derulează activităţi generatoare de venit pe cont propriu. Un exemplu în acest sens este familia Drăganu, din comuna vâlceană Popeşti, care a pus, cu bani proprii, bazele unei mici ferme de animale, contribuind faţă de societate şi împărtăşind bucuriile şi necazurile de zi cu zi ale întreprinzătorilor din această ţară.

Florin Drăganu a învăţat de mic că nimic nu se obţine fără muncă. La finalizarea cursurilor liceale a ales să lucreaze pe o platformă maritimă, iar munca l-a purtat prin mai multe ţări, de la cele însorite la cele mai friguroase de pe glob. După ani de muncă grea printre străini, Florin a decis să îşi construiască o mică fermă în comuna natală cu banii strânşi. „Aveam familia departe, aşa că m-am decis să-mi fac un job care să mă ţină cât mai aproape de ai mei. Mi-am luat câteva animale şi mi-am făcut o mini fermă”, îşi începe Florin povestea.

Conştient de eforturile şi riscurile pe care le presupune contractarea unui împrumut, de orice fel ar fi el, antreprenorul rom din Popeşti a preferat să-şi investească doar proprii bani. Până acum a cheltuit aproximativ două miliarde de lei, dar este încă departe de a-şi vedea visul împlinit. „Mai trebuie să investim şi, din păcate, nu prea mai sunt finanţe. Suntem la început şi nu am avut încă profit, dar urmează să vină şi profitul care să ne ajute să continuăm investiţiile. Deocamdată cumpărăm hrana pentru animalele pe care le avem aici, plătim pentru păşune, pentru întreţinerea ei. Am însă de gând să achiziţionez şi teren pentru că vreau să extind această fermă. În principal, m-am axat pe vaci pentru lapte şi pe porci, deşi preţurile pentru aceste categorii de animale sunt destul de mici”, mai spune Florin. Ajutor de nădejde îi este soţia, cea care se ocupă de creşterea şi îngrijirea animalelor din mica fermă, deşi nu-i este uşor, iar de multe ori este luată în batjocoră de ceilalţi etnici romi din comună. „Munca la fermă este grea, dar nu regret că am investit atâţia bani. Atat timp cât sunt sănătoasă pot munci şi mai mult şi, cu timpul, o să ne şi extindem. Animalele se înmulţesc şi e nevoie de mai mult spaţiu şi mai multă hrană, iar problema e că oamenii nu prea au bani, dar încet, încet vor începe să se aşeze lucrurile. Noi îi îndemnăm şi pe ceilalţi să facă ca noi, numai că sunt şi unii care ne mai iau în batjocoră că ne-am băgat prea mult cu animalele...”, spune Maria Drăganu.

Familia Drăganu este însă un exemplu pentru întreaga comunitatea din Popeşti. „Eu îi felicit că au tupeu, da, tupeu, să se apuce de o afacere pentru că, este o regulă pentru toată lumea, la început se merge pe pierdere, iar profitul vine târziu. A investit două miliarde de lei, ceea ce este foarte mult pentru o familie de nivelul lor. La primărie vor găsi însă întotdeauna uşile deschise pentru a primi ajutor. Are în vedere un proiect european, iar noi îi vom oferi sprijinul de care are nevoie pentru că Florin şi soţia sa reprezintă un exeplu demn de urmat pentru toţi cei din comună, nu numai pentru romi. Localitatea noastră duce lipsă de investitori, iar faptul că a ales un domeniu, creşterea animalelor, care în ultimii 20 de ani a scăzut foarte mult, sunt cu aproape 80 la sută mai puţine animale faţă de începutul anilor 90, nu poate decât să ne bucure”, a afirmat primarul din Popeşti, Constantin Şerban.

Unici printre etnicii romi din zonă prin îndrăzneala de a investi într-o afacere proprie, Florin şi Maria Drăganu se pot mândri că sunt printre puţinii întreprinzători romi din ţară şi care, chiar dacă afacerea lor nu a generat locuri de muncă decât pentru membrii familiei, constituie exemple pozitive pentru ceilalţi membri ai comunităţii. „Dacă ar fi să privesc înapoi, nu am niciun regret că am investit aceşti bani în această fermă pentru că sunt aproape de familie, iar familia este cea mai importantă. Îi sfătuiesc pe romi să aleagă sectorul agricol în detrimentul altor îndeletniciri, cum ar fi furtul sau alte nelegiuiri. Agricultura le poate asigura acea autofinanţare de care au nevoie. Totul este să fie corecţi. Prin muncă cinstită pot obţine multe”, încheie Florin.