Deţinătorii de detectoare de metale care sunt pasionaţi de găsirea de vestigii sunt revoltaţi, după ce Ministerul Culturii ia în calcul interzicerea folosirii acestora, în urma propunerii unor arheologi.
Asociaţia „Pro Detecţie“ ARD Bucureşti, din care fac parte şi pasionaţii amatori de istorie din judeţul Gorj, a elaborat o scrisoare deschisă în care prezintă: „Promovăm, fără echivoc, practicarea acestui frumos hobby cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare şi cu atenţia cuvenită protejării patrimoniului arheologic naţional. Totodată, milităm pentru deschidere şi colaborare între arheologi, autorităţi şi detectoriştii autorizaţi. (...) Propunerea de interzicere a detectoarelor de metale este una lipsită de echilibru. Este acelaşi lucru ca şi cum cineva ar propune interzicerea fierăstraielor, topoarelor şi motofierăstraielor pentru că pot fi utilizate la despăduririle ilegale. Este acelaşi lucru ca şi cum cineva ar cere interzicerea armelor de vânătoare sau a uneltelor de pescuit pentru a nu fi utilizate la braconaj“, se arată în scrisoarea deschisă.
Legislaţie insuficientă
„Suntem singura ţară din UE în care autorităţile sau instituţiile lor abilitate nu au elaborat un ghid care să vină în sprijinul descoperitorilor de tezaure sau bunuri arheologice. Suntem singura ţară din UE unde instituţiile statului fac tot ce pot pentru a lipsi descoperitorul de recompensa cuvenită, se întocmesc, fără probe sau reală suspiciune rezonabilă, dosare penale, se tergiversează procedurile de evaluare şi acordare a recompenselor. În ultimii 2 ani, s-au mai acordat doar câteva recompense, deşi numărul de tezaure şi artefacte valoroase descoperite de către detectorişti este unul foarte mare. (...) Suntem singura ţară din UE unde avem mai multe acte normative privind regimul descoperirilor arheologice, altele decât cele obţinute prin cercetarea arheologică atestată, acte normative în vigoare şi care se bat cap în cap. Dacă nu predăm la primărie, suntem amendaţi; dacă nu predăm la deconcentratele Ministerului Culturii, iaraşi luăm amendă. Deci unde trebuie să predăm o descoperire când avem obligaţia să o predăm, concomitent, către două instituţii diferite?“, se mai arată în scrisoarea deschisă a Asociaţiei „Pro Detecţie“. Pasionaţii de istorie şi de descoperirea de vestigii mai spun că o altă mare problemă este faptul că siturile arheologice nu sunt delimitate corespunzător.
„Cercetarea şi analizarea istoriei nu pot exista fără arheologi“
Detectoriştii susţin că, prin pasiunea pe care o împărtăşesc, au găsit mai multe piese decât arheologii: „După 1989, comunitatea arheologică nu a mai adus în patrimoniul cultural naţional bunuri arheologice care au valoare mare pe piaţa internaţională a artefactelor şi numismaticii. Per a contrario, comunitatea detecţiei de metale din România a îmbogăţit patrimoniul cultural naţional cu un mare număr de tezaure şi artefacte deosebit de valoroase. Totuşi, există explicaţii fireşti şi obiective ale acestui statu-quo, însă ele nu acuză nici arheologii şi nici detectoriştii. Realitatea este una simplă: de fapt, cele două comunităţi se completează şi nu se concurează. (...) Salariile arheologilor sunt destul de mici, context în care mulţi dintre aceştia nu se mai simt motivaţi să desfăşoare activităţi specifice şi istovitoare săpături în teren. (...) În orice caz, cercetarea şi analizarea istoriei nu pot exista fără arheologi, indiferent de ce şi cât pot descoperi pasionaţii detecţiei de metale“, se mai arată în scrisoarea deschisă. Reprezentanţii asociaţiei spun că interzicerea detectoarelor de metale nu i-ar afecta cu nimic pe cei care desfăşoară activităţi ilegale, pentru că ei, oricum, nu îşi autorizează aparatele.