Îmi place foarte mult această declaraţie a lui Gabriel Biriş: ”…un holding, pe vremea când România nu era deloc prietenoasă cu astfel de companii.”
România nu era prietenoasă cu un anumit tip de companie, iar soluţia a fost să se găsească un sistem economic care susţine/încurajează astfel de companii.
Totul este perfect legal. Dar pe mine mă interesează altceva. Motivaţiile funcţionează în economie. A fost identificată corect o problemă şi o soluţie - din perspectiva investitorului. Nu cred că există un exemplu mai bun pentru cei care vor să înţeleagă cum funcţionează economia de piaţă, dar să şi aprecieze simplitatea şi frumuseţea acestui sistem economic.
Îmi place această declaraţie pentru că arată că TAXAREA EXCESIVĂ motivează capitalul şi forţa de muncă să găsească soluţii alternative şi mai prietenoase.Trebuie să înţelegem că la nivel global există competiţie puternică pentru capital, forţă de muncă etc. Poate că unora nu le place, poate că li se pare “unfair”, dar resursele bune sunt limitate.
Această declaraţie este ceea ce avem nevoie să înţelegem că evitarea plăţii taxelor poate să fie rezultatul unui sistem fiscal excesiv, complicat, prea invaziv. Astfel, soluţia pentru a atrage capital şi a păstra locurile de muncă în zona fiscalizată nu o este să creştem taxele sau, să folosesc o expresie la modă, să creştem baza de impozitare. Nu, dragi funcţionari, soluţia vă stă exact în faţă: cod fiscal simplu, taxe suportabile (şi putem să estimăm ce înseamnă asta), transparenţa totală a cheltuielilor. În acelasi timp, dragi funcţionari, trebuie să treceţi de la mentalitatea de maximizare a veniturilor la buget la cea de minimizare a cheltuielilor.
P.S. Am arătat impactul pozitiv al relaxării fiscale pentru numărul de contracte de muncă fiscalizate, impozit pe profit declarat etc. în lucrarea “Măsuri fiscale necesare pentru stimularea creşterii economice în România-2012”. (unele sunt acum prezente în noul Cod Fiscal).