Absolventă a Universităţii Coventry din Marea Britanie, specializarea ilustraţie şi animaţie, Elena Ciolacu a revenit în ţară în urmă cu un an pentru a realiza acest “film” dramatic despre suferinţele care-i macină pe bătrânii bolnavi de Alzheimer şi neputinţa sau dezinteresul celor care ar trebui să-i îngrijească. Tânăra încearcă să atragă atenţia că înstrăinarea de persoanele suferinde nu este o soluţie şi că aceşti oameni care şi-au pierdut identitatea din cauza cumplitei boli au nevoie de sprijin emoţional.
„Boala asta poate afecta pe absolut oricine, în America, de exemplu, nu doar bătrânii sunt afectaţi, ci şi oameni de 40 de ani. În Anglia, peste 800.000 de persoane au fost diagnosticate cu această boală, iar studii recente arată că în 2025 vor avea 1,5 milioane de bolnavi. O persoană în stadiu terminal e pur şi simplu o carcasă goală, nu mai comunică, nu mai poate face nimic. Sunt oameni care trec prin toate etapele bolii în cinci ani, dar sunt şi cazuri când boala ajunge în fază terminală în decursul a 20 de ani”, a declarat Elena Ciolacu.
Boala uitării, o problemă globală
Autoarea a plasat acţiunea în capitala unei ţări dezvoltate, Marea Britanie, dar cu situaţiile prezentate în carte se confruntă milioane de oameni, din toate colţurile lumii. Dar povestea de viaţă ilustrată de Elena Ciolacu ar putea deveni “filmul” multor altor oameni, în condiţiile în care oricine este predispus să dezvolte cumplita boală.
Tânăra şi-a făcut documentarea pentru carte în Marea Britanie, dar experienţa personală a făcut-o să transpună în imagini aspecte complexe despre modul cum se manifestă boala uitării.
„Eu nu zic că voi reuşi să schimb percepţia oamenilor prin cartea mea, dar sper măcar să-i determin să-şi pună nişte întrebări. Eu însămi mi-am pus foarte multe întrebări, iar în timp ce lucram la roman am aflat că şi bunicul meu are Alzheimer. După ce am avut experienţa propriului caz în familie, foarte multe lucruri s-au schimbat, aproape că am întors povestea la 180 de grade. Oamenii bolnavi de Alzheimer au nevoie, în primul rând, de suport emoţional. L-am văzut pe bunicul meu cât de agitat şi speriat era atunci când rămânea singur; avea impresia că trăieşte singur dintotdeauna, nu doar câteva minute sau de o jumătate de oră. Aşa mi-am dat seama cât de important e să-i asigur sprijin emoţional unui bolnav de Alzheimer”, a mai spus Elena Ciolacu.
Romanul grafic al Elenei Ciolacu a fost lansat în Bucureşti, înainte de Crăciun, şi reprezintă în acest moment portdrapelul campaniei „Oameni. Pentru totdeauna”, iniţiată de reprezentanţii Editurii Rost şi tânăra artistă. Campania se doreşte a fi una de conştientizare a faptului că bunicii noştri au nevoie de sprijin şi de iubire în momentele dificile, pentru că nu sunt „oameni de unică folosinţă”.
Cartea ar putea fi lansată şi în Râmnicu Vâlcea în luna ianuarie, la Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul”.
