Directiva Cadru Apă (Directiva 2000/60/CE - DCA) reprezintă prevederea legală europeană fundamentală pentru domeniul apelor, care promovează conceptul gestionării ecosistemice, introducând obiective noi pentru protejarea ecosistemelor acvatice, element ce asigură utilizarea sustenabilă a resurselor de apă pe termen lung pentru oameni, economie şi mediu. DCA încorporează principiile fundamentale de gestionare integrată a bazinelor hidrografice care reuneşte aspectele ecologice şi economice în activitatea de gestionare a resurselor de apă.
DCA introduce o serie de principii cheie pentru gestionarea şi protecţia resurselor de apă:
(1) Procesul de planificare la scara bazinelor hidrografice, de la caracterizare la stabilirea măsurilor pentru atingerea obiectivelor de mediu aferente corpurilor de apă.
(2) O evaluare cuprinzătoare a presiunilor antropice, a impactului acestora şi a stării mediului acvatic, inclusiv din perspectivă ecologică.
(3) Analiza economică a măsurilor stabilite şi utilizarea instrumentelor economice.
(4) Implementarea măsurilor ce vizează atât atingerea obiectivelor de mediu, cât şi obiectivele domeniilor conexe.
(5) Participarea şi implicarea activă a publicului în gestionarea resurselor de apă.
DCA stabileşte un program şi un calendar în funcţie de care statele membre elaborează planuri de management ale bazinelor hidrografice (PMBH) până în 2009 (primul ciclu de planificare), care apoi sunt actualizate la fiecare 6 ani. Planurile de Management trebuie să identifice toate acţiunile care trebuie întreprinse în districtele hidrografice pentru îndeplinirea obiectivelor DCA. Scopul principal al DCA este atingerea unei stări ecologice bune pentru toate corpurile de apă până în 2015. Acest obiectiv global înglobează obiectivele de stare ecologică şi chimică bună a apelor de suprafaţă, respectiv potenţial ecologic bun şi stare chimică bună pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale şi obiectivele de stare chimică şi cantitativă bună a apelor subterane.
Principalul instrument pentru punerea în aplicare a DCA este PMBH, în special prin programul de măsuri (PM) – parte componentă a PMBH. Procesul de planificare a început cu transpunerea şi cu demersurile administrative (identificarea districtelor, respectiv a bazinelor hidrografice şi a autorităţilor competente), această etapă fiind urmată de caracterizarea districtelor hidrografice (articolul 5), monitorizarea apelor (articolul 8), evaluarea stării, stabilirea obiectivelor, precum şi de stabilire a programului de măsuri şi implementarea acestora. Monitorizarea şi evaluarea eficienţei măsurilor furnizează informaţii vitale care fac legătura între un ciclu de planificare şi următorul.
La nivel naţional, DCA a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea Apelor 107/1996 cu completările şi modificările ulterioare. Potrivit Legii Apelor, Schema Directoare de Amenajare şi Management este instrumentul principal de planificare, dezvoltare şi gestionare a resurselor de apă la nivelul districtului de bazin hidrografic şi este alcătuită din planul de amenajare a bazinului hidrografic (PABH) - componentă de gospodărire cantitativă şi planul de management al bazinului hidrografic (PMBH) - componenta de gospodărire calitativă. Din punct de vedere legal, Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 1.258/2006 aprobă Metodologia şi Instrucţiunile tehnice de elaborare a Schemelor Directoare de Amenajare şi Management ale Bazinelor Hidrografice.
Directiva 2007/60/CE privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii este al doilea pilon de bază al legislaţiei europene în domeniul apelor şi are ca obiectiv reducerea riscurilor şi a consecinţelor negative pe care le au inundaţiile în Statele Membre. Instrumentul de implementare al Directivei Inundaţii, reglementat prin articolul 7, este reprezentat de Planul de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI) şi constituie una din componentele de gestionare cantitativă a resurselor de apă. El are ca scop fundamentarea măsurilor, acţiunilor, soluţiilor şi lucrărilor pentru diminuarea efectelor potenţiale negative ale inundaţiilor privind sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural şi activitatea economică, prin măsuri structurale şi nestructurale.
La nivel naţional, prevederile Directivei Inundaţii au fost transpuse în legislaţia naţională prin modificarea şi completarea Legii Apelor. Deşi în conformitate cu prevederile legislative naţionale, Planurile de Management al Riscului la Inundaţii vor fi elaborate şi aprobate ca documente separate, se vor realiza corelări între cele 3 tipuri de planuri (PMBH, PABH, PMRI) la nivelul Planurilor de Management ale Bazinelor hidrografice, respectiv a Schemei Directoare de Amenajare şi Management.
Din punct de vedere instituţional, Ministerul Mediului împreună cu Administraţia Naţională „Apele Române” au fost desemnate autorităţi competente pentru implementarea Directivei Cadru Apă în România.
Prezentul proiect al Planului de Management al bazinului hidrgrafic Olt este realizat în conformitate cu prevederile legale europene şi naţionale. Ca şi în cazul primului ciclu de planificare, în elaborarea proiectelor Planurilor de Management la nivel bazinal şi naţional s-au luat în considerare recomandările ghidurilor şi documentelor dezvoltate în cadrul Strategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru Apă. De asemenea, s-a ţinut cont inclusiv de cerinţele formulate în Ghidul de raportare a Directivei Cadru Apă 2016, elaborat de Comisia Europeană împreună cu Statele Membre în anul 2014.
Datele şi informaţiile care au fost utilizate în elaborarea proiectului Planului de Management sunt în general date din anul 2013. În cazurile în care s-au utilizat date pe o perioadă mai îndelungată de timp, pentru analiza evoluţiei în timp a unor parametri caracteristici, acest lucru este menţionat specific în capitolul respectiv. La nivel naţional, aceste date au fost furnizate, în principal, de Administraţia Naţională “Apele Române”, prin sub-unităţile sale - Administraţiile Bazinale de Ape, Ministerul Mediului şi alte ministere, utilizatorii de apă, autorităţile locale şi judeţene, Agenţiile de Protecţia Mediului, Institutul Naţional de Statistică, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie şi alte instituţii publice la nivel central şi local.
La nivelul bazinului hidrografic Olt, datele au fost furnizate, în principal, de Administraţia Bazinală de Apă Olt, Ministerul Mediului şi alte ministere, utilizatorii de apă, autorităţile locale şi judeţene, Agenţiile de Protecţia Mediului, Institutul Naţional de Statistică, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie şi alte instituţii publice la nivel central şi local. {gAdArticol2}}
În comparaţie cu primul plan de management, proiectul celui de-al doilea plan de management conţine date şi informaţii actualizate, precum şi dezvoltări/îmbunătăţiri ale metodologiilor utilizate şi ale rezultatelor obţinute şi care sunt prezentate în cadrul capitolelor respective. De asemenea, aspectele discutate în cadrul şedinţei bilaterale Comisia Europeană – România (iulie 2013) privind evaluarea primului Plan de management au fost preluate în vederea îmbunătăţirii abordărilor metodologice şi eficienţei celui de-al doilea ciclu de planificare. Precizam că proiectul Planului de Management al bazinului hidrografic Olt va fi îmbunătăţit pe parcursul anului 2015, având în vedere procesul de consultare publică, precum şi utilizarea rezultatelor studiilor de cercetare şi ale proiectelor în curs de realizare.
Aportul factorilor interesaţi şi al publicului este foarte important pe toată perioada de realizare a Planului de Management, astfel că orice comentariu poate fi transmis către Administraţiile Bazinale de Apă şi/sau Administraţia Naţională “Apele Române”.
În decembrie 2015 se va finaliza al doilea Plan de Management al bazinului hidrografic Olt (cu aplicare în perioada 2016-2021) şi se va publica pe website-ul Administraţiei Bazinale de Apă Olt (http://www.rowater.ro/daolt/Plan%20Management/Forms/AllItems.aspx), iar în martie 2016 va fi raportat către Comisia Europeană, ca parte a Planului Naţional de Management al bazinelor/spaţiilor hidrografice.
Ca şi în cazul primului Plan Naţional de Management, şi al doilea Plan va fi supus procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) şi de obţinere a avizului de mediu în vederea aprobării acestuia prin Hotărâre de Guvern.