Deşi exită un cadru legal care obligă administraţiile publice la deschidere către cetăţeni, transparenţa decizională în România este la limită. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii mai multor organizaţii non-guvernamentale româneşti care, timp de nouă luni, au efectuat un amplu studiu privind transparenţa decizională a autorităţilor publice din ţara noastră. Conform acestui studiu, regiunea Sud-Vest Oltenia, din care face parte şi judeţul Vâlcea, este pe penultimul loc în ceea ce priveşte implicarea societăţii civile în dezbaterile privind chestiunile de interes pentru comunităţi, în timp ce nici primăriile din Oltenia nu s-au arătat prea interesate să informeze şi să implice cetăţenii pe care îi reprezintă în deciziile pe care le-au luat.

Studiul a fost efectuat de Coaliţia 52 şi Academia de Advocacy, concluziile acestuia fiind că, deşi decidenţii cunosc şi înţeleg Legea transparenţei decizionale (Legea 52/2013), nu o aplică decât în anumite situaţii, iar vina pentru această situaţie aparţine în aceeaşi măsură societăţii civile care nu ia atitudine. La Vâlcea, de exemplu, în cele nouă luni studiate (februarie-octombrie 2015), nu au fost organizate decât două dezbateri publice, deşi în această perioadă au fost luate o serie de alte decizii cu efecte majore asupra cetăţenilor, niciuna dintre ele nefiind solicitată de societatea civilă. „Dacă ne imaginăm o hartă a implicării societăţii civile, aceasta este colorată diferit. Dau ca exemplu de bună practică societatea civilă din Cluj, unde rezultatele sunt remarcabile, în vreme ce regiunea Sud-Vest Oltenia are încă probleme la acest capitol. Ne situăm pe ultimele două locuri. Noi, oltenii, suntem mai aprigi aşa la mânie, dar nu reuşim să ne temperăm, să ne exteriorizăm într-un cadru legal. Avem instrumentul legal, avem Legea transparenţei decizionale şi trebuie să învăţăm să o folosim pentru că atunci în mod clar decidenţii o să fie obligaţi să ne ia în seamă. Vorbind de Vâlcea, în studiul nostru, aşa cum a fost conceput, avem răspunsurile pe care le aşteptam din partea decidenţilor, dar am observat că, faţă de alte judeţe, dezbaterile publice au fost numai două, dintre care una a fost probabil pe buget, aşa cum se întâmplă peste tot în ţară. Nu aş putea spune însă decidenţilor că nu s-au implicat pentru că nici noi, societatea civilă, nu am făcut mai mult. Din păcate, în nouă luni, nu a fost nicio dezbatere publică solicitată de societatea civilă şi, atâta timp cât noi nu punem o presiune pe decident, nu putem să îi responsabilizăm”, a precizat Manuela Dogaru, reprezentant Coaliţia 52.
Edificator în ceea ce priveşte lipsa de dialog şi de consultare între decidenţi şi societatea civilă este exemplul minelor de la Berbeşti şi Alunu. Acestea au fost preluate la începutul anului 2015 de către CET Govora, aflat în administrarea Consiliului Judeţean Vâlcea, dar de când au fost preluate, spun sindicaliştii, conducerea judeţului nu i-a consultat aproape deloc cu privire la deciziile care s-au luat în ceea ce priveşte minele. „Este foarte important să existe un dialog între oamenii care iau decizii şi cei asupra cărora se răsfrâng aceste decizii. Noi venim dintr-un domeniu destul de tensionat. Am fost preluaţi de către CET Govora, dar acum întâmpinăm dificultăţi în procesul tehnologic şi asta deoarece multe dintre deciziile care se iau nu au aprobarea noastră. Sunt decizii luate numai de administraţie sau patron, fără a ne fi comunicate în prealabil. Ultimul exemplu este bugetul pe anul viitor pe care cei de la Consiliul Judeţean l-au publicat, dar despre care noi nu am fost consultaţi, deşi sindicatele ar trebui să fie parteneri”, a precizat unul dintre liderii de sindicat de la minele Berbeşti. Revenind însă la studiul Coaliţiei 52, reprezentanţii acestuia spun că, din analiza datelor adunate, cea mai mare transparenţă s-a constatat la nivelul ministerelor, aproape 70 la sută din deciziile luate la nivelul ministerelor fiind supuse consultărilor publice. La polul opus se situează primăriile, unde s-a constatat că doar în cazul a 30 la sută dintre decizii au şi opinia cetăţenilor. „Acelaşi trend este şi în Râmnicu Vâlcea. Deci, încă mai sunt probleme. Legea transparenţei este înţeleasă, dar încă nu e aplicată. Avem un cadru legal, dar nu se vrea să se aplice. Am văzut ce se întâmplă de exemplu în Ministerul Finanţelor, unde absolut toate actele au fost publicate, am văzut foarte multe opinii colectate de la cetăţeni care au reuşit şi să îşi producă efectul. La polul opus se află Ministerul Fondurilor Europene, unde multe dintre decizii nici nu au fost propuse spre consultare şi atunci, evident, nu au fost nici opinii colectate de la cetăţeni”, a mai precizat reprezentanta Coaliţiei 52. Cercetarea a avut ca scop urgentarea aplicării L52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică în România, cât şi stimularea implicării societăţii civile şi a cetăţenilor în procesul decizional. Aceasta s-a efectuat pe primării din toată ţara şi pe ministerele din capitală, în total fiind trimise în cele nouă luni de studiu 846 solicitări de informaţii către 17 ministere şi 109 primării. În 55% din cazuri, s-au primit răspunsuri în termenul de 10 zile lucrătoare, în 5% din cazuri sau înregistrat răspunsuri după expirarea acestui termen, iar în 40% din cazuri nu s-a răspuns deloc.