În perioada analizată, leul a recuperat pierderile provocate de demisia cabinetului Ponta.
La începutul intervalului media a fost stabilită la 4,4562 lei, după ce în şedinţa precedentă fusese atins maximul ultimelor patru luni, de 4,4580 lei.
După desemnarea drept premier a lui Dacian Cioloş, care va conduce un cabinet tehnocrat, până la alegerile parlamentare de anul viitor, tensiunile din piaţa valutară s-au temperat, iar la finalul perioadei cursul a scăzut la 4,4377 lei, medie foarte apropiată de cea de la începutul lunii.

Atacurile teroriste de la Paris, nu au afectat leul, iar piaţa valutară s-a deschis în 16 noiembrie la 4,4460 lei, după care cotaţiile au scăzut până la 4,4380 lei.
Această evoluţie arată faptul că fundamentele economice româneşti nu s-au schimbat iar criza politică s-a terminat, având în vedere că, conform declaraţiilor, noul cabinet va primi aprobarea în Parlament.
De altfel, România a înregistrat în trimestrul trei cea mai puternică creştere economică din UE comparativ cu trimestrul precedent. Potrivit estimărilor publicate de Eurostat, PIB-ul românesc a crescut cu 1,4% în timp ce economia zonei euro a crescut în trimestrul al treilea cu 0,3% iar cea a UE cu 0,4%.
Cea mai mare creştere a avut-o cursul dolarului american, evoluţie determinată de aprecierea acestuia faţă de euro. Media a urcat la începutul perioadei la 4,1494 lei, maximul ultimelor opt luni, creşterea faţă de finalul lui octombrie fiind de 12,42 bani. La sfârşitul perioadei, cursul a scăzut la 4,1377 lei, într-o şedinţă în care cotaţiile au fluctuat între 4,127 şi 4,144 lei.
Moneda elveţiană, care a fluctuat pe pieţele internaţionale între 1,076 şi 1,083 franci/euro, a atins un maxim de 4,1343 lei, dar a scăzut la finalul perioadei la 4,1122 lei.
Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,0674, nou minim al ultimelor şapte luni, şi 1,0817 dolari. La finalul perioadei, în prima şedinţă care a urmat atacurilor teroriste de la Paris, euro se tranzacţiona între 1,0688 şi 1,0758 dolari.
Atingerea noului minim de către euro, a fost provocată de declaraţiile lui Mario Draghi, preşedintele BCE, care considera că o creştere durabilă a economiei din zona euro cât şi ajungerea la o inflaţie acceptabilă rămân incerte, în ciuda faptului că dobânda-cheie se află la un minim istoric, măsură dublată de injectarea lunară în economie a 60 miliarde de euro.
Dolarul se află pe un trend ascendent, odată cu înmulţirea pariurilor pe o decizie, din partea Comitetului de politică monetară al Rezervei Federale americane, de majorare a dobânzii la 0,4%, la ultima întâlnirea a sa de la jumătatea lui decembrie, după şapte ani de relaxare monetară fără precedent. În opinia analiştilor de la Credit Suisse, Fed va majora dobânda de politică monetară de patru ori în 2016.
Analiza cuprinde perioada 10 – 16 noiembrie.