Joi, 15 octombrie a.c., a avut loc la Râmnicu Vâlcea ultima întâlnire în care au fost prezentate concluziile planului de management pentru Situl Natura 2000, administrat de Fundaţia Guard Forest Râmnicu Vâlcea, elaborat, potrivit organizatorilor evenimentului, de asocierea de firme Ramboul South East Europe SRL – Enviromep SRL. Situl Natura 2000 se întinde în Parâng pe 30.434 de hectare (din care 25 de hectare aferente Rezervaţiei Miru-Bora) în judeţele Vâlcea, Gorj şi Hunedoara, în fiecare dintre aceste judeţe fiind organizate întâlniri de informare şi consultare publică în vederea elaborării Planului de management al ROSCI0188 Parâng (Situl Natura 2000 Parâng).
Până acum, Fundaţia Guard Forest a organizat deja acţiuni de conştientizare şi publicitate, fiecare în valoare de echivalentul în lei a câteva mii de euro, banii fiind asiguraţi prin finanţări europene pe fonduri de mediu.
Precizăm că 14% din suprafaţa acestui sit se află pe raza administrativ-teritorială a comunei Voineasa, iar 11% în Mălaia, 70% din suprafeţele din judeţul Vâlcea fiind deţinute de proprietari privaţi, unii cu procuri de reprezentare semnate către Deaconeasa. Situl se ocupă de protejarea a 20 de soiuri de plante şi vegetaţie de interes comunitar, conform legislaţiei europene, a mamiferelor mari existente (urs brun, lup şi râs) şi a câtorva soiuri de insecte pe cale de dispariţie.
Reprezentanţii firmelor bucureştene prezenţi la întâlnire au precizat că au introdus în documentul ce urmează să fie înaintat Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor doar amendamentele care intră în conflict cu OUG 57/2007, a siturilor Natura 2000 din România. Fundaţia Guard Forest, cu sediul în Voineasa, a intrat în custodia celor 30.000 de hectare din Munţii Parâng în 2009, obligându-se prin contract să se ocupe de acţiuni contra exploatării abuzive a materialului lemnos, braconajului, pescuitului ilegal şi a altor proiecte ale administraţiei publice, ori ale privaţilor, care contravin legislaţiei europene şi naţionale a siturilor naturale.
Trafic de influenţă şi mită la nivel înalt în Garda de Mediu în favoarea infracţiunilor lui Deaconeasa
Procurorii DNA – ST Piteşti au descoperit, însă, aşa cum prezentam într-un articol publicat într-o ediţie anterioară, că administratorii fundaţiei Guard Forest au apelat la metode ilegale pentru a rămâne în administrarea sitului, deşi ei înşişi ar fi încălcat prevederile contractului de administrare a sitului, amenajând drumuri în aria protejată pentru instalarea echipamentelor de la pârtia de schi de la Voineasa. În acest sens, Deaconeasa şi complicii săi au indus în eroare membrii unei echipe de control de la Comisariatul Judeţean Vâlcea al Gărzii de Mediu, pentru deturnarea controlului beneficiind şi de ajutorul unui director din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu.
Printre dosarele în care a fost trimis în judecată Gicu Deaconeasa, asociat şi administrator al Fundaţiei Guard Forest, se numără şi cel cu numărul 251/P/2011, în care este cercetat pentru comiterea infracţiunilor de cumpărare de influenţă în formă continuată (9 acte materiale), dare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, instrumentat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti în luna mai a acestui an. Alături de el, au mai fost trimişi în judecată în acelaşi dosar Ion Marius Bărbulescu, cercetat pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă în formă continuată (9 acte materiale) şi luare de mită; şi Florin Miclăuş din Râmnicu Vâlcea, cercetat pentru comiterea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
În 2011, anchetatorii anticorupţie s-au sesizat din oficiu şi, în 9 noiembrie 2011, au constatat că Gicu Deaconeasa, asociat şi administrator al S.C. Soficarm S.R.L. Voineasa şi preşedinte al Fundaţiei Guard Forest Voineasa, prin intermediul căreia administrează aria naturală Parâng, a acţionat, cu sprijinul lui Ion-Marius Bărbulescu, director al Direcţiei Generale de Control a Biodiversităţii, Biosecuritaţii şi Ariilor Protejate din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, pentru deturnarea activităţilor de control în domeniul protecţiei mediului efectuate de structurile din subordinea celui din urmă, în zona sit-ului Parâng. “La data de 17.08.2011, pe raza comunei Voineasa, judeţul Vâlcea, s-a deplasat o echipă de control din cadrul Comisariatului Judeţean Vâlcea al Gărzii Naţionale de Mediu, din care au făcut parte şi Cristian Ţăpuş, respectiv Ştefan-Valentin Brănescu, în vederea efectuării unui control pe linia respectării legislaţiei de mediu în punctul Miru - Bora (rezervaţie din cadrul sit-ului ROSCI 0188 Parâng), precum şi în zona în care au loc lucrări de construcţie în cadrul proiectului «Dezvoltarea infrastructurii turistice a comunei Voineasa», finanţat prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Premergător efectuării controlului, Gheorghe Deaconeasa le-a solicitat atât subordonaţilor săi, cât şi lui Radu Ion - şef de şantier, angajat al S.C. ACOMIN S.A. Cluj - Napoca (lider de asociaţie în cadrul proiectului menţionat anterior), să-i dezinformeze pe reprezentanţii Gărzii de Mediu cu privire la situaţia de fapt existentă în zonele vizate de control. Cei în cauză au stabilit să susţină în faţa echipei de control faptul că, înaintea începerii lucrărilor la pârtia de schi (aprilie-mai 2011), au fost executate mai multe drumuri de acces (ce au fost utilizate pentru accesul în zona în care se toarnă fundaţia stâlpilor de susţinere a unei instalaţii de transport pe cablu)”. În realitate, drumurile au fost executate în cursul lunii august 2011 de angajaţii S.C. Soficarm S.R.L. Voineasa, Deaconeasa Gheorghe fiind beneficiarul contravalorii masei lemnoase rezultate.
Rechizitoriu DNA: “Premergător efectuării controlului, Gheorghe Deaconeasa le-a solicitat atât subordonaţilor săi, cât şi lui Radu Ion - şef de şantier, angajat al S.C. ACOMIN S.A. Cluj - Napoca, să-i dezinformeze pe reprezentanţii Gărzii de Mediu cu privire la situaţia de fapt existentă în zonele vizate de control. Cei în cauză au stabilit să susţină în faţa echipei de control faptul că, înaintea începerii lucrărilor la pârtia de schi (aprilie-mai 2011 – n.r.), au fost executate mai multe drumuri de acces (ce au fost utilizate pentru accesul în zona în care se toarnă fundaţia stâlpilor de susţinere a unei instalaţii de transport pe cablu)”. În realitate, drumurile au fost executate în cursul lunii august 2011 de angajaţii S.C. Soficarm S.R.L. Voineasa, Deaconeasa Gheorghe fiind beneficiarul contravalorii masei lemnoase rezultate.
Încălcări ale legislaţiei mediului la pârtia de schi, cu concursul lui Deaconeasa
“Pe fondul faptului că echipa de control nu s-a arătat dispusă să ajungă la o înţelegere amiabilă cu cei implicaţi, pentru a preveni eventuale sancţiuni, în data de 17.08.2011, Gicu Deaconeasa i-a solicitat sprijinul lui Bărbulescu Ion-Marius, pentru ca acesta, din perspectiva funcţiilor deţinute, să acţioneze astfel încât comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Vâlcea al Gărzii Naţionale de Mediu să nu menţioneze nerespectări ale autorizaţiei de mediu emise pentru proiectul pârtiei de schi, afectarea ariei naturale protejate Parâng prin defrişări neautorizate, depozitare necorespunzătoare a butoaielor cu combustibil de către reprezentanţii S.C. ACOMIN S.A. În materializarea acestor demersuri, Bărbulescu Ion-Marius i-a indicat lui Deaconeasa Gheorghe să o contacteze (din partea lui) pe Ştefoane Elena-Daniela, comisar şef al Comisariatului Judeţean Vâlcea al Gărzii de Mediu, pentru a ţine sub control echipa de comisari care s-a deplasat în rezervaţia Miru - Bora şi în zona în care se construieşte pârtia de schi. De asemenea, prin prisma funcţiei deţinute, Bărbulescu Ion-Marius a intervenit şi a făcut presiuni asupra unor funcţionari cu funcţii de conducere din cadrul Comisariatului Regional Vâlcea al Gărzii Naţionale de Mediu, pentru a-i determina să încheie un act de control favorabil lui Deaconeasa. Constatările comisarilor de mediu vâlceni în urma controalelor derulate în zona Miru-Bora nu s-au materializat într-un raport corespunzător şi nu a fost dispusă nicio sancţiune ca urmare a încălcărilor legislaţiei de mediu constatate în data de 17.08.2011. La data de 08.09.2011, la sediul Comisariatului Regional Vâlcea al Gărzii Naţionale de Mediu s-a prezentat Udrea Florian, responsabil din cadrul Direcţiei Generale de Control a Biodiversităţii, Biosecurităţii şi Ariilor Protejate din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, care, fiind determinat de către Bărbulescu Ion-Marius, a demarat un control care a vizat activitatea profesională a comisarilor de mediu care au efectuat verificări cu privire la activităţile derulate de către Deaconeasa Gheorghe prin intermediul Fundaţiei Guard Forest şi S.C. Sofircam S.R.L. Controlul realizat de către Udrea Florian a fost demarat la o zi după ce comisarii Ţăpuş Cristian şi Brănescu Ştefan-Valentin au încercat să realizeze o nouă activitate de control în rezervaţia Miru-Bora, acţiune stopată de către Ion-Marius Bărbulescu, care, cu această ocazie, i-a insultat şi ameninţat pe cei doi, cerându-le imperativ să se retragă de pe raza ariei naturale menţionate”, se arată în rechizitoriul DNA, document în care se mai precizează că Bărbulescu a fost recompensat cu materiale lemnoase pentru construcţia unei vile de Gicu Deaconeasa.
În ce priveşte Fundaţia Guard Forest, aceasta se afla în ilegalitate în momentul în care a obţinut custodia sitului protejat, adică începutul anului 2010, pe o perioadă de cinci ani. Procurorii menţionează că, în data de 23 septembrie 2010, Bărbulescu i-a solicitat clarificări lui Deaconeasa cu privire la faptul că în dosarul Fundaţiei, depus la Ministerul Mediului şi Pădurilor pentru obţinerea custodiei sitului Parâng, nu există nicio hotărâre judecătorească privitor la înfiinţarea acesteia. Deaconeasa a susţinut că fundaţia în cauză s-a înfiinţat prin schimbarea denumirii Fundaţiei “NICOS” Călimăneşti.
Despre cât de “bine” este protejată aria naturală vorbesc de la sinte imaginile postate pe site-uri de specialitate de iubitori ai muntelui. Unul dintre aceştia a arătat, în 3 octombrie a.c., cu ilustraţii de la faţa locului, faptul că traseul turistic spre lacul Gâlcescu a fost distrus de utilajele exploatatorilor de masă forestieră şi neamenajat la traversarea Lotrului (Munţii Parâng), sub ochii celor de la Guard Forest. Drumul marcat cu cruce roşie porneşte din Obârşia Lotrului. “Drumul forestier de-a lungul căruia merge şi traseul turistic este plin de noroi, crengi sau trunchiuri şi nu poate fi decât ocolit, în unele porţiuni nu cu uşurinţă. De asemenea, în punctul în care «traseul» traversează a doua oară Lotrul (la prima traversare e un pod de beton) nu există absolut nicio amenajare, deşi distanţa între maluri este mare (5 metri în zona cu adâncime mare, 8-10 metri adâncime pe circa 20 cm), iar apa are atât debit puternic, cât şi adâncime considerabilă. Singura posibilitate de traversare este direct prin apă”, a postat acesta pe site-ul muntiicarpati.ro.
Cuvintele sunt de prisos, imaginile spun totul despre “grija” celor de la Guard Forest.