Banca centrală şi câţiva economişti atrag atenţia asupra dinamicii creditului în lei. Chiar şi eu am arătat acest lucru. Numai că eu nu văd pericolele la nivel macro, deocamdată, de pe urma creşterii creditului lei.
Din punctul meu de vedere, dinamica creditului în lei prezintă alt tip de probleme. Este rezultatul unui program al statului şi al creşterii prin lege a salariilor - minim şi în rândul angajaţilor din sectorul public. Dar asta nu înseamnă că dinamica creditului în lei pune în pericol stabilitatea macro (deocamdată).
Este foarte simplu şi BNR ar trebui să ştie acest lucru. Pentru efectele macro contează ce se întâmplă cu creditul privat, nu doar o componentă a acestuia. Ca să înţelegeti mai bine, o să fac o legătură cu indicele preţului de consum - IPC. IPC este compus din trei grupe mari, preţuri pentru bunuri alimentare, preţuri pentru bunuri nealimentare şi preţuri pentru servicii. Să presupunem că preţurile pentru bunuri nealimentare cresc cu 5% pe an, mult peste ţintă, dar IPC rămâne cu o dinamică sub ţintă. Ar trebui banca centrală să avertizeze despre pericolele iminente ale inflaţiei? Nu. Şi nici nu o face. Pentru banca centrală contează ce se întâmplă cu dinamica IPC şi nu doar cu o componentă a acestuia.
Dinamica creditului în lei creşte cu aproximativ 15% pe an, dar creditul total în economie cu 0,2%. Creditul în lei reprezintă doar jumătate din creditul privat din economie. Atât dinamica creditului privat cât şi structura acestuia arată că deocamdată nu există un pericol pentru inflaţia pe termen mediu sau macrostabilitate.