În doar două luni, opinia BNR despre evoluţia inflaţiei a suferit schimbări majore. În august, spunea că măsurile fiscale “ecranează” acumularea de presiuni inflaţioniste. Acum spune că măsurile fiscale “pot ecrana” acumularea de presiuni inflaţioniste.
În acelaşi timp, BNR ne spune că efectele “temporare” ale relaxării fiscale se prelungesc. Pe înţelesul tuturor, BNR nu are încă curajul să spună că deja o parte din măsurile de relaxare fiscală au fost încorporate în aşteptările pe termen lung pentru evoluţia inflaţiei. Puse toate la un loc, concluzia este simplă, există riscuri ca preţurile să scadă (deflaţie) în continuare, iar revenirea la ţintă să se facă spre sfârşitul lui 2017 sau chiar mai târziu. Bineînţeles, BNR poate lua decizii care să livreze o rată a inflaţiei coformă cu mandatul său, 2,5% pe termen mediu, dar, din motive pe care încă nu le ştim, a decis să menţină condiţiile monetare mai restrictive decât o cer condiţiile economice.
Există şi o parte bună în această istorie. BNR confirmă opinia mea prezentată de la începutul anului şi mai ales în timpul dezbaterilor pe tema codului fiscal.
4.08.2015
“Accentuarea pe termen scurt a impactului dezinflaţionist tranzitoriu al măsurilor fiscale menţionate ecranează însă acumularea unor presiuni inflaţioniste pe termen mediu în condiţiile închiderii mai rapide a deficitului de cerere agregată, succedată de creşterea graduală a unui excedent de cerere agregată, şi ale majorării costurilor unitare cu forţa de muncă.”
30.09.2015
“Perspectivele pe termen scurt indică prelungirea efectelor dezinflaţioniste temporare ale factorilor de natura ofertei (impactul reducerii cotei TVA, evoluţia preţurilor combustibililor etc.). Acestea pot însă ecrana acumularea unor presiuni inflaţioniste pe termen mediu, având ca sursă perspectivele încă incerte ale conduitei politicii fiscale şi ale corelaţiei dintre dinamica salariilor şi cea a productivităţii muncii, precum şi evoluţiile pe plan global, de natură să afecteze percepţia investitorilor asupra economiei româneşti.”
