În faţa sediului în care funcţionează Parchetul Brezoi este o sculptură care reprezintă un om cu un topor în mâini, artistul dorind să sugereze, probabil, că una dintre cele mai vechi şi profesate meserii în zonă este aceea de tăietor de lemne. Săptămâna trecută, colegii din presa locală au semnalat că monumentul a suferit anumite degradări, prilej de băşcălie pe Facebook pentru cei care, văzând statuia rămasă fără mâini şi topor, au ajuns la concluzia că aşa ar trebui să fie pedepsiţi cei care fură lemne din pădure. Primarul Robert Schell i-a lămurit pe cei interesaţi că nu este vorba de un act de vandalism, fiind o zonă intens circulată şi supravegheată permanent de poliţiştii care asigură sediul Parchetului, deteriorarea monumentului datorându-se exclusiv execuţiei defectuoase a artistului local Iosif. Primarul a mai precizat că, după consultarea opiniei consilierilor, monumentul poate fi restaurat, relocat sau demolat.
Părerea mea este că arătarea cu toporu’, departe de a fi operă de artă, a fost amplasată cum nu se putea mai rău, că nu mi-am putut da seama pe cine ameninţă de fapt: Procuratura, Primăria sau pe toată lumea, aşa, în general. De asemenea, solicitând şi părerea altora, nu am reuşit să cădem de acord în vreun fel asupra caracterului plăsmuirii groteşti de pe soclu. Dacă a fost concepută să aibă caracter comemorativ este bine şi liniştitor, din spate şi numai noaptea pe vreme urâtă, având anumite asemănări cu Maica Tereza deghizată în Mihai Viteazu când îşi da calu’ la apă. Dacă, dimpotrivă, a fost concepută cu caracter anticipativ, nu mi-aş dori pentru nimic în lume să fiu procuror la Brezoi, funcţionar la Primăria Brezoi sau simplu trecător, când Robert Schell va decide să-i pună mâinile şi toporul la loc.
Referitor la cazul în dezbatere, pentru cei pasionaţi de socializarea pe Facebook, mărturisesc că nu am asociat imaginea actuală a statuii cu ideea că aşa ar trebui să fie pedepsiţi hoţii de lemn din pădure, dar aş fi dorit să-i fi căzut şi capul. Fără cap şi fără mâini, împăiat şi expus pe soclu drept pildă pentru lotrii contemporani, aş fi jurat că îl văd aievea pe nemernicul care a tăiat calea ferată şi podul de la Gura Lotrului pentru a le face bani, la fier vechi. Numai aşa, ţeapănă şi pe soclu, în faţa Procuraturii Brezoi, ca un gunoi în ochi, să determine onorata instituţie să reacţioneze la jaful denunţat în amănunt, dar se vede treaba că şi inutil, într-o campanie a presei locale.
Altfel, ca un ultim demers, că altă cale sunt convins că nu mai există, mă văd obligat să-i solicit primarului Robert Schell să dea jos statuia şi să urce pe soclul vacantat Procuratura, care nu poate fi contestată ca operă de artă modernă, simbolizând nepăsarea, dacă nu cumva aveţi altă opinie, că m-am gândit şi eu la complicitatea artistică şi favorizarea maestrului autor, dar m-am oprit întrucât asemenea teme pretenţioase nu ar fi putut să fie figurate decât de Brâncuşi, cum s-a întâmplat în cazul capodoperei “Cuminţenia Pământului”.
Adică, Procuratura Brezoi – “Cuminţenia Pământului”? Mai nimerit ar fi să aşteptăm a doua venire a pictorului Goya, cu o replică modernă a celebrei pânze pe care să o intituleze “Somnul naţiunii naşte proştii”.