Domnul Bogdan Olteanu prezintă în detaliu viziunea domniei sale asupra mandatului BNR. În opinia respectivă, dl. Olteanu răspunde pe final şi unei întrebări pe care o puneam în opinia postată de mine săptămâna trecută.
Pe scurt, dl. Olteanu spune: “Recitind, într-o logică juridică facilă şi pentru cei din afara profesiei, Banca Naţională a României are obiectivul fundamental al asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor, urmărind totodată asigurarea stabilităţii financiare şi creşterea economică într-un cadru sustenabil”.
Să vedem acum ce spune comunicatul BNR şi să comparăm: “CA al BNR reafirmă că deciziile sale vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu într-o manieră care să sprijine creşterea economică într-un cadru macroeconomic sustenabil, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.”
În comunicat, stabilitatea preţurilor este CONDIŢIONATĂ de creşterea economică într-un cadru macroeconomic stabil. În plus, stabilitatea preţurilor trebuie atinsă în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
Doar că în statutul BNR scrie clar: “Totodată, BNR sprijină politica economică generală a statului, fără prejudicierea îndeplinirii obiectivului său fundamental privind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor.”
Vedeti diferenţa? În comunicat, BNR condiţionează stabilitatea preţurilor de cele două situaţii. Statutul BNR spune că aceste condiţii sunt importante DOAR în situaţia în care politica economică generală a statului nu intră în conflict cu stabilitatea preţurilor.
Să vă dau un exemplu. Să zicem că inflaţia este mai mică decât ţinta. Să presupunem că BNR estimează o inflaţie mai mică decât ţinta în următoarele trimestre. Dintr-o dată, BNR observă un şoc (relaxare fiscală, creştere a dinamicii creditării etc.) şi răspunde imediat la acest şoc printr-o politică monetară şi mai restrictivă – inflaţie sub ţintă înseamnă că politica monetară a fost mai restrictivă decât o cereau condiţiile economice în trecut. BNR răspunde la şoc pentru că presupune că o relaxare fiscală, de exemplu, va pune în pericol macrostabilitatea pe termen mediu şi lung. În acest exemplu, banca centrală reacţionează la un şoc printr-o politică monetară restrictivă, deşi estimarea de inflaţie spunea că o politică monetară relaxată era optimă. (vezi şi Macroprudential Policy in a Microprudential World, J.C. Williams, FRBSF, 28 May 2015 şi Svensson, Lars E.O. 2013. “Some Lessons from Six Years of Practical Inflation Targeting.” Sveriges Riksbank Economic Review 2013(3), pp. 29–80.)
Avem două probleme din punctul meu de vedere. În primul rând, stabilitatea preţurilor nu trebuie să fie condiţionată de alte obiective secundare ale băncii centrale. Iar în al doilea rând avem nevoie de o definiţie cât mai clară a ceea ce înseamnă macroeconomic sustenabil şi stabilitate financiară.
De fapt, aceeaşi problemă este ridicată şi de domnul Bogdan Olteanu în 2012:
“Noţiunea de macrostabilitate, ori de stabilitate financiară, duce încă lipsa unei definiţii raţionale. Până atunci, ne putem mulţumi cu una instituţională: stabilitatea financiară ca lipsă a instabilităţii financiare.” – Caiete Juridice ale BNR.
O definiţie instituţională nu este optimă şi ar trebui evitată cu orice cost, mai ales într-o ţară ca România. O astfel de definiţie lasă prea mult loc la interpretări şi din punctul de vedere al societăţii implică costuri reale foarte mari. Am arătat mai sus un exemplu. Un alt exemplu relevant este istoria din ultimii 25 de ani de politică monetară, care arată că este nevoie de repere transparente şi uşor de înţeles de societate. De exemplu, până în 2005, BNR nu a avut o ţintă de inflaţie clară, iar acest lucru s-a văzut în faptul că BNR a preferat mereu să permită o creştere a preţurilor pentru a susţine derapaje ale politicii fiscale. Publicarea unei ţinte de inflaţie a responsabilizat banca centrală, deşi nu în totalitate.
Şi pentru că tot am ajuns la ţinta de inflaţie, banca centrală spune: stabilirea ţintei de inflaţie de către BNR în consultare cu Guvernul. Poate cineva să mă îndrepte către minută, documentul cara arată că există această consultare? Există studii la BNR sau Guvern care să arate cum a fost aleasă ţinta de inflaţie?