De la începutul lui iunie se observă o tendinţă de scădere a monedei elveţiene faţă de cea europeană, cotaţiile de pe pieţele internaţionale crescând de la 1,03 la aproape 1,08 franci/euro.
Această evoluţie se datorează intervenţiilor discrete ale Băncii Naţionale a Elveţiei, cu scopul de a deprecia francul pentru a sprijini exporturile helvete, care au suferit foarte mult după decizia de renunţare, în 15 ianuarie, la pragul de apreciere de 1,20 franci/euro. În scurt timp, moneda elveţiană a scăzut sub pragul de 1 franc/euro, afectându-i pe cei care optaseră, în urmă cu câţiva ani, pentru creditele în franci.
Măsurile BNE au determinat o creştere a rezervelor sale valutare în iulie cu 15,8 miliarde franci, la 531,8 miliarde franci.
În România, francul a atins, în 23 ianuarie, un maxim istoric de 4,5817 lei, după ce la finalul anului trecut media fusese de 3,7273 lei.
În perioada analizată, media francului elveţian a coborât de la 4,1507 la 4,0971 lei, minimul ultimelor şapte luni, mai jos cu circa opt bani faţă de finalul lui iulie.

Aprecierea francului din ultimele luni nu a avut efecte doar în România, ea afectând şi alte state din regiune. În Polonia, de exemplu, săptămâna trecută, Seimul, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat legea conversiei creditelor acordate în franci elveţieni, ceea ce a avut ca efect imediat scăderea acţiunilor băncilor dar şi ieşiri de capital, moneda locală depreciindu-se de la 4,13 la aproape 4,20 zloţi.
Cursul euro a avut o tendinţă ascendentă, el crescând de la 4,4056 lei la 4,4128 lei, pentru ca la finalul perioadei media să fie stabilită la 4,4114 lei, într-o şedinţă în care tranzacţiile s-au realizat între 4,4080 şi 4,4140 lei.
Evoluţia stabilă ar trebui să continue, eventualele corecţii negative fiind consecinţa factorilor externi, cursul euro urmând să fluctueze, probabil, între 4,37 şi 4,46 lei, culoar care se încadrează în limitele acceptate de BNR.
Leul va fi protejat de creşterea intrărilor de numerar la casele de schimb valutar, de politica monetară a BNR, prin dobânda sa cheie, care este de 1,75%, faţă de aproape 0% în zona euro sau SUA, dar şi de parcursul pozitiv al economiei.
Media dolarului american a avut o tendinţă de creştere, de la 4,0149 lei, la începutul perioadei, la 4,0631 lei, la jumătatea ei. La finalul perioadei, media a scăzut la 4,0314, într-o şedinţă în care cotaţiile din piaţa valutară au fluctuat între 4,014 şi 4,039 lei.
Perechea euro/dolar a fluctuat între 1,0849 şi 1,0996 dolari, evoluţie normală pentru perioada de vară.
Tendinţa pe termen mediu este una de apreciere a dolarului, investitorii aşteptând ca Rezerva Federală americană să majoreze dobânzile, după ce rata şomajului din SUA a scăzut luna trecută la 5,3%, minimul ultimelor şapte luni.
Analiza cuprinde perioada 4 – 10 august.