Seceta înregistrează efecte dramatice în Oltenia. Cele câteva zile de ploaie de la sfârşitul săptămânii sunt insuficiente pentru asigurarea unui nivel minim de umiditate în sol astfel încât culturile de cereale, legume, fructe sau plante de nutreţ să reziste. Potrivit specialiştilor, în pericol nu este numai profitul producătorilor agricoli. Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au stabilit deja programe de raţionalizare a consumului de apă potabilă pentru locuitori şi de asigurare cu cisterne, în unele zone, a necesarului de apă pentru animale. La nivel de prefecturi de judeţe, se strâng deja informaţii despre pagube ce vor fi verificate în teren şi apoi transmise Guvernului. Ministrul Agriculturii este pesimist că bugetul de stat va putea acoperi toate cererile. Chiar şi aşa, va trebui solicitat avizul Comisiei Europene pentru acordarea unor ajutoare mai mari de 15.000 de euro pentru fiecare producător agricol afectat.

Olt: Pagube mari la porumb şi floarea soarelui, dar şi în sectorul legumicol

Seceta s-a accentuat în ultimele zile în judeţul Olt. Dan Bărăgan, directorul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), susţine că sunt resimţite efecte severe în stratul de sol de până la 50 cm adâncime şi moderate în stratul de sol până la 100 cm. Acesta mai spune că este afectat şi sectorul legumicol, tempereturile ridicate şi lipsa precipitaţiilor accentuând coacerea legumelor. Totodată, subliniază că, din cauză că o parte dintre culturile de floarea-soarelui şi porumb sunt deja vizibil afectate, fermierii nu îşi vor putea acoperi costurile avute până acum.

“Pe stratul de sol de la 0 la 100 de centimetri este secetă puternică şi secetă moderată. Până la 50 de centimetri nu mai este apă deloc. În ultimele trei săptămâni, în judeţul Olt a fost foarte cald, zilele au fost caniculare şi a apărut fenomenul de ofilire şi răsucire a frunzelor. Cele mai afectate sunt floarea-soarelui şi porumbul şi există riscul, în lipsa unor precipitaţii în zilele următoare, ca recolta să fie foarte slabă, ca în 2007. Sunt probleme mari din cauza secetei. Este posibil ca producţiile la floarea-soarelui să fie sub 1.000 kilograme pe hectar. Colac peste pupăză, legumele nu au preţ, oferta este foarte mare pentru că s-au copt mai devreme din cauza căldurii excesive. În plus, deşi sunt prea multe legume pe piaţă şi la preţuri mici, costurile legumicultorilor cresc, trebuie să irige mai mult”, a declarat şeful DAJ Olt.

Vâlcea: Livezi şi păşuni pârjolite, culturi compromise aproape total de porumb şi floarea soarelui

Lipsa prelungită a apei din sol a produs pagube şi în Vâlcea. Deşi deţine suprafeţe relativ mici (7.200 de hectare, în total) cultivate cu grâu, statisticile din prezent arată că producţiile au scăzut cu mai bine de o treime faţă de anii precedenţi. La cartof, legume, plante de nutreţ, vii şi livezi, culturile au fost deja puternic diminuate de ploile reci din primăvară. Acum şi seceta a redus, cu aproximativ 30%, şansele unor producţii normale. “Cu excepţia porumbului şi florii soarelui, cele mai afectate sunt livezile, pe 2.340 de hectare şi suprafeţele cultivate cu plante de nutreţ, pe 435 ha, în total”, susţine Florin Bădele, directorul Direcţiei Agricole Judeţene Vâlcea.
Între Râmnicu Vâlcea şi Drăgăşani, datorită râului Olt, gradul de dăunare produs de secetă se situează undeva sub 20%. Însă, în luncile râurilor Olteţ şi Cerna, (Bălceşti, Făureşti, Laloşu, Diculeşti, Valea Mare), aproape trei sferturi din cultura de porumb este compromisă. Şeful DAJ Vâlcea se teme că pagubele pot depăşi 85% dacă seceta continuă.

Dolj: Cel puţin 20% din culturi vor fi afectate

Zona de nord – vest este cea mai afectată de secetă în judeţul Dolj. Sute de hectare cultivate cu porumb şi floarea-soarelui sunt compromise, după cum reiese din raportările făcute de reprezentanţii administraţiilor locale către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă de la nivelul Prefecturii. În localităţile Carpen şi Goieşti, spre exemplu, lipsa precipitaţiilor a afectat deja culturile în proporţie de 60% – 80%. Agricultorii din sudul judeţului şi-au putut iriga culturile, beneficiind de apropierea de Dunăre, salvându-şi astfel o parte din producţii. Producătorii agricoli ale căror culturi au fost compromise au posibilitatea să facă sesizări la primăriile din localităţile respective, acestea urmând a fi verificate în teren de o comisie compusă din reprezentanţi ai primăriei localităţii respective, Prefecturii, Direcţiei Agricole Dolj şi Inspectoratului de Urgenţă. Potrivit spuselor specialiştilor, ultima dată când agricultorii doljeni şi-au văzut culturile distruse din cauza lipsei precipitaţiilor a fost în 2002.

Primăriile solicită sprijin pentru culturile calamitate

Zeci de primării din întreaga Oltenie au întocmit deja documentaţii pentru a solicita sprijin financiar pentru culturile agricole calamitate de secetă. “Au început primăriile să facă demersuri pentru calamităţi în încercarea de a acoperi o parte din pagubele cauzate de seceta din această vară. Pentru fermieri este foarte dificil anul acesta, mai ales că vine după un an cu ploi în exces, cu inundaţii şi au avut costuri ridicate pentru a lucra terenurile toamna trecută şi în primăvară. Şi acum vor fi cheltuielile mari, se ară şi se pregăteşte terenul pentru toamnă foarte greu, pământul este prea uscat, întărit”, a adăugat Dan Bărăgan. Informaţiile sunt confirmate şi de către reprezentanţii celorlalte direcţii agricole judeţene din Oltenia.

Guvernul trebuie să ceară acordul Comisiei Europene pentru despăgubiri mai mari de 15.000 de euro

Şi Federaţia Naţională Pro Agro a solicitat vineri Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sprijin în instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru pierderile cauzate de condiţiile climatice nefavorabile din anul 2015. În privinţa despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor, ministrul Agriculturii a declarat că, pentru sumele mai mari de 15.000 de euro, România trebuie să ceară acordul Comisiei Europene, iar pentru cele mai mici trebuie să notifice Comisia, chiar dacă ajutoarele vor fi date doar din bugetul naţional. “Comisiile constituite pe lângă prefecturi analizează situaţia în teritoriu, după care ne-o vor prezenta şi, pe baza ei, vom vedea ce putem face din fonduri bugetare, pentru că fonduri europene nu cred că vom avea pentru despăgubiri. Oricum, trebuie să avem acceptul Comisiei Europene dacă vorbim de despăgubiri care depăşesc 15.000 euro, pentru că sunt situaţii în care va trebui să acordăm despăgubiri mai mari. Ajutorul de minimis spune că trebuie să dăm nu mai mult de 15.000 de euro trei ani consecutiv. Pentru cei care sunt fermieri mici putem institui ajutorul de minimis fără să aşteptăm ok-ul Comisiei, doar notificăm, iar pentru forme mai mari de ajutoare de stat trebuie să notificăm Comisia Europeană, aşteptăm răspunsul şi pe urmă vom veni cu eventuale despăgubiri, dar ele vor fi plătite tot în limita disponibilului de la bugetul de stat”, a explicat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.