În 31 iulie 2013, Consiliul Judeţean Vâlcea a aprobat, prin Hotărârea nr. 110, organigrama aparatului de specialitate al instituţiei. Potrivit acestui document, există 19 funcţii de conducere, cărora li se adaugă ca fiind asimilată şi cea a secretarului Constantin Dirinea, funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinţi fiind considerate de demnitate publică. Conform reglementărilor în vigoare, toate aceste persoane plătite din bani publici erau obligate ca până la sfârşitul lui 2015 să fi absolvit minim studii de master. Şase dintre cei 20 (în condiţiile în care şase posturi sunt vacante) nu deţin aceste calificări şi trebuie, conform aceloraşi legi, să fie eliberaţi din funcţii, lucru care nu s-a întâmplat nici pe vremea când instituţia era condusă de defunctul Ion Cîlea (PSD), dar nici de când la cârma CJ au venit liberalii, prin Gheorghe Păsat (din decembrie 2014).

Vizaţi de reglementări sunt în special angajaţii de vârsta a treia (peste 65 de ani), care au de mult la îndemână şi soluţia pensionării pentru a ieşi elegant din penibilul situaţiei. Toţi au salarii de bază de circa 3.000 de lei (30 de milioane de lei vechi) sau peste, la care se adaugă diferite sporuri sau indemnizaţii din calitatea de membri ai diferitor consilii de administraţie, AGA sau comsii de cenzori, cum a fost cazul lui Justin Predescu, până la sfârştiul lui 2014 preşedinte al CA CET Govora, membru în AGA Apavil ş.a.m.d., funcţii de pe urma cărora câştiga lunar peste 10.000 de lei (100 de milioane de lei vechi)!

Exemple grăitoare în acest sens sunt secretarul judeţului, Constantin Dirinea, sau directorii Mircea Predescu şi Florea Mirluş. Constantin Dirinea şi-a depus de aproape două luni dosarul de pensionare, dar se pare că nu există specialist potrivit să-i ia locul în urma unui examen, pentru că nimeni nu vrea să ia act de situaţia în care se află actualul ocupant, nici prefectul, nici preşedintele interimar al CJ.

Prevederi legale

Conform articolului 57, alineat (7) din Legea nr. 18/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (Republicată şi Actualizată 2015), “pentru participarea la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere, candidaţii trebuie să fi absolvit studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management, ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice”.
Situaţia este reglementată explicit şi de Legea - cadru nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Articolul 31 din acest act normativ face referire chiar la reglementarea menţionată mai sus, precizând că nu sunt vizaţi de prevederile ei doar funcţionarii care ocupă temporar funcţii de conducere şi acordă un termen pentru a-şi completa studiile celor care au absolvit învăţământul superior pe vechiul model (studii de patru ani pe alt model decât Bologna):
“(1) Condiţia prevăzută la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu este obligatorie pentru recrutarea funcţionarilor publici de conducere, în cazul exercitării cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere, precum şi pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie publică de conducere, pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Funcţionarii publici prevăzuţi la alin. (1) sunt obligaţi să îndeplinească condiţia prevăzută la art. 57 alin. (7) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termenul prevăzut, sub sancţiunea eliberării din funcţia publică”.