Acordul încheiat între membrii Eurogrupului şi Atena, care a îndepărtat, pentru moment, spectrul Grexitului a menţinut aversiunea faţă de risc la cote scăzute, permiţând monedelor de la marginea zonei euro să se aprecieze.
Pentru a primi, în următorii trei ani, un ajutor financiar în valoare de 86 de miliarde euro, Grecia a acceptat, printre altele, reforma pensiilor şi a legislaţiei muncii, majorarea TVA şi privatizări.
Cursul euro a scăzut de la 4,4810 lei, la începutul perioadei, atunci când cotaţiile din piaţă se aflau aproape de 4,490 lei, la 4,4351 lei, minimul ultimelor 30 de zile.
La finalul perioadei, piaţa s-a deschis la 4,4450 lei, nivel identic cu cel de la închiderea precedentă. După o creştere la 4,4520 lei, euro a scăzut până la 4,43 lei, în concordanţă cu optimismul arătat de investitori.

Entuziasmul produs de acceptarea de către creditorii europeni ai Greciei a unui nou acord fnanciar care permite Atenei să se salveze de la faliment şi ieşirea din zona euro, care fusese solicitată de Germania, la finalul săptămânii trecute, s-ar putea răci rapid în condiţiile el trebuie aprobat de Parlamentul elen. Aceasta ar putea diviza partidul de guvernământ Syriza şi partenerul său de dreapta din coaliţie, ceea ce ar conduce la organizarea de noi alegeri anticipate.
Reamintim, că statul elen, care de la finalul lunii trecute, este, tehnic, în incapacitate de plăţi, are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro.
Cursul dolarului american a scăzut de la 4,0816 lei, maxim al ultimei luni şi jumătate, atins la începutul perioadei, la 3,9830 lei, pentru ca la finalul ei media să fie stabilită la 4,0064 lei, iar cotaţiile din piaţă au fluctuat între 3,971 şi 4,017 lei.
Media monedei elveţiene, care s-a depreciat pe pieţele internaţionale de la 1,036 la 1,053 franci/euro, a scăzut de la 4,3113 la 4,2304 lei, nivel care nu a mai fost atins din 4 iunie.
Perechea euro/dolar a crescut de la 1,0946 dolari, la începutul perioadei, la 1,1216 dolari, şi a încheiat-o la 1,1055 – 1,1197 dolari.
Euro ar putea scade spre paritatea cu dolarul, în cazul în care Rezerva Federală americană va majora dobânzile. Janet Yellen, preşedintele Fed, a lăsat de înţeles, zilele trecute, că instituţia pe care o conduce este pregătită să majoreze dobânda-cheie, cel puţin o dată, până la sfârşitul anului, ceea ce va creştere atractivitatea dolarului. „Fed ar putea decide creşterea dobânzilor cel mai devreme în septembrie, dar există încă probleme ciclice pe piaţa muncii", a afirmat d-na Yellen în urmă cu câteva săptămâni.
Însă, FMI a avertizat oficialii Fed să nu majoreze dobânzile în acest an, pentru a nu afecta creşterea economiei americane şi a celei mondiale dar şi majorarea fluxurilor de investiţii către SUA şi retragerea acestora de pe pieţele emergente.
Analiza cuprinde perioada 7 – 11 iulie.