Ideea realizării acestui drum de legătură al municipiului Râmnicu Vâlcea de autostrada Piteşti - Sibiu pe vechea linie feroviară abandonată Vâlcea – Vâlcele apare în planul de acţiune pe 2015 al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale dat publicităţii la sfârşitul lunii trecute. Ca urgenţă, în planul de acţiune al CNADNR, este trecută şi realizarea unei a treia benzi pe şoseaua naţională care tranzitează Valea Oltului, dar pentru niciunul dintre aceste proiecte nu este dat şi un termen de finalizare. În plus, propunerea CNADNR de a folosi vechiul amplasament al căii ferate pentru autostrada Piteşti-Sibiu a iscat şi un val de critici din partea specialiştilor din cauza costurilor destul de mari pe care le-ar presupune adaptarea unui astfel de drum feroviar la un drum rutier şi care, în plus, ar mări traseul autostrăzii cu aproximativ 50 de kilometri.

Drumul feroviar, transformat pentru a prinde şi Rm. Vâlcea în proiectul autostrăzii

Motivaţia dată de cei care au realizat planul de acţiune pentru acest an al CNADNR în cazul acestui proiect de a realiza un „drum pe amplasamentul căii ferate Râmnicu Vâlcea-Vâlcele“ este „Începerea construcţiei autostrăzii Sibiu-Piteşti, folosindu-se un amplasament existent“, în proiectul actual municipiul Râmnicu Vâlcea fiind ocolit de autostradă. Potrivit unor agenţii de ştiri naţionale, care citează reprezentanţi ai Companiei Naţionale de Drumuri, s-ar fi început deja să se facă verificări asupra acestei rute feroviare pentru a stabili în ce regim poate fi construită breteaua rutieră: autostradă, drum expres sau şosea simplă.

În planul actual al autostrăzii Sibiu-Piteşti, traseul trece prin Curtea de Argeş, la nord-est de Râmnicu Vâlcea, şi are o lungime de 116 kilometri. El ar urma să rămână aşa, dar reprezentanţii CNADNR să gândesc să mai adauge un drum care să lege şi Râmnicu Vâlcea de autostradă, traseul ales fiind deja construita cale ferată Vâlcea –Vâlcele. Practic, este vorba de o cale ferată neterminată şi îngustă. Ea a fost dezafectată în anii 90 şi, în ciuda eforturilor făcute de autorităţile din Vâlcea şi din Argeş, niciodată finalizată, deşi în 1989, la 10 ani de la începerea ei, lucrările erau realizate în proporţie de peste 70 la sută. Până în 1996, când lucrările au fost sistate din lipsa fondurilor, se realizaseră: 36.417 metri de poduri şi viaducte, 30.000.000 metri cubi de terasamente, 165 de podeţe, 55,236 kilometri echivalenţi de suprastructura feroviară. În prezent, însă, din calea ferată nu a mai rămas mare lucru. Linii de cale ferată au fost rupte sau au dispărut cu totul, viaductele au crăpături în structura de rezistenţă, iar pe anumite porţiuni sunt alunecări de teren. În Râmnicu Vâlcea, pe actualul amplasament al căii ferate din Goranu, circulă oamenii care au construit, din piatră spartă, drumuri de acces, astfel că pentru a o putea introduce în circulaţie este nevoie de refacerea acestor lucrări. Costurile sunt însă foarte mari, spun specialiştii, care nu văd posibilă adaptarea acestei structuri feroviare pentru realizarea unui drum rutier.

Calea ferată Râmnicu Vâlcea- Vâlcele, o rută necesară

În plus, această cale ferată este trecută ca proiect prioritar în Masterplanul de transporturi. Ea se regăseşte şi pe o listă elaborată la nivelul Guvernului a investiţiilor bugetate anul viitor. Conform documentului, drumul feroviar dintre Vâlcele şi Râmnicu Vâlcea ar trebui finalizat la sfârşitul anului 2017. Potrivit unor estimări, lucrarea mai necesită încă 1,6 miliarde lei, bani integral de la buget, dintr-un total de 2 miliarde de lei. În urmă cu doi ani, Fondul Monetar Internaţional a impus Executivului român să renegocieze contractul pentru linia de cale ferată Vâlcea-Vâlcele şi să găsească soluţii de finanţare a proiectului, chiar şi cu garanţii de stat. Asta şi pentru că, din 1996 şi până de curând, autorităţile din Vâlcea şi din Argeş au făcut numeroase demersuri pentru reluarea lucrărilor dată fiind importanţa acestei căi ferate. Despre necesitatea ei s-a vorbit oficial încă din 1862, într-un raport al lui D.I. Manovici, prezentat în Camera Deputaţilor. Problema construirii liniei Vâlcele - Râmnicu Vâlcea a apărut apoi în programele naţionale din anii 1919, 1920, 1922 şi 1927. Construcţia efectivă a acestei căi ferate a început abia în 1979. Soluţia aleasă a fost aceea a unei linii cu lungime de 39 km, ce lega staţiile Vâlcele şi Râmnicu Vâlcea. Ea trebuia să facă legătura între două magistrale feroviare importante: Bucureşti - Piteşti - Piatra Olt cu Bucureşti - Braşov - Sibiu - Arad – Curtici. Ar fi fost practic o nouă rută feroviară care ar fi scurtat cu 107 kilometri distanţa de transport între între nord-vestul şi sud-estul ţării. Astfel, călătoria cu trenul de la Râmnicu Vâlcea la Bucureşti, de exemplu, care acum durează cam şase ore, s-ar fi redus la o oră şi jumătate. Apoi, un drum mai scurt ar fi fost şi mai ieftin.