La 22 de ani, Vasilică arată ca un copil de 12 ani, iar o boală cumplită face ca mare parte din timp să şi-o petreacă prin spital.
Problemele de sănătate ale lui Vasilică au început în urmă cu şapte ani, când medicii au descoperit că rinichii săi nu mai funcţionează normal. După ce a stat internat o bună perioadă de timp la Spitalul Fundeni, medicii au hotărât că Vasilică are nevoie de dializă.
“Eram umflat la faţă, nu puteam să mai respir, aveam edeme, iar doctorii din Râmnicu Vâlcea mi-au zis că risc să mor în orice moment şi m-au trimis la Fundeni. Tratamentul cu medicamente nu a dat rezultate, aşa că am ajuns să fac dializă”, povesteşte băiatul.
A sperat că, în urma medicamentelor administrate, se va vindeca. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, iar Vasilică e nevoit să meargă de trei ori pe săptămână la dializă.
Transplantul renal, singura soluţie
Singura soluţie pentru o viaţă mai bună este pentru Vasilică un transplant renal. Băiatul nu figurează însă pe lista bolnavilor care ar putea beneficia de o astfel de intervenţie chirurgicală în cadrul unui program naţional de sănătate decontat de stat, iar pentru o operaţie într-o clinică privată ar avea nevoie de aproximativ 20.000 de euro.
“Dacă faci dializă, nu ai o viaţă normală. Eu nu pot să fac mai nimic din ce-mi doresc, iar visul meu e să fac transplant. Din ce-mi amintesc, un domn doctor de la Fundeni mi-a spus că o să fiu trecut pe lista de transplant, dar nu cred că s-a ţinut de cuvânt, că au trecut şapte ani de atunci. Abia după transplant viaţa mea s-ar schimba în bine. Atunci aş putea să fac aproape orice şi să beau cât mai multă apă, acum nu am voie să beau multe lichide”, spune Vasilică.
Nu şi-a cunoscut niciodată mama
Suferinţa cauzată de faptul că nu ştie cum arată mama sa este la fel de mare precum cea cauzată de boală. Vasilică nu a avut niciodată ocazia să o întâlnească pe cea care i-a dat viaţă, deşi aceasta locuieşte la câţiva zeci de kilometri distanţă, în comuna Copăceni.
“Mama e bolnavă, nu am văzut-o niciodată, nu ştiu cum arată. Mi-aş dori foarte mult să o văd, ar fi suficient să o văd chiar şi o singură dată. Când am fost la Fundeni am plâns foarte mult după ea, pentru că nu a fost lângă mine”, a spus Vasilică.
Tânărul nu mai are veşti nici despre tatăl său, pe care l-a văzut ultima dată în urmă cu câţiva ani. Cel mai bun prieten al băiatului este o maimuţică din pluş, de care nu se desparte nici măcar atunci când merge la dializă. Printre puţinii care-l vizitează sunt cei doi fraţi mai mari şi o învăţătoare din oraş, la care ţine foarte mult.
“Aproape nimeni nu mă vizitează, doar o doamnă învăţătoare mai vine pe la mine. E singura care îmi dă speranţă şi încredere şi mă ajută să lupt cu boala”, afirmă băiatul.
Cei care îl pot ajuta pe Vasilică pot lua legătura cu conducerea Centrului de servicii de tip familial pentru tineri din Râmnicu Vâlcea, centru aflat în subordinea DGASPC, la numărul de telefon 0250.745.214.
