Special

Fântânile Craiovei, între melodie şi istorie

Craiova nu este neapărat un oraş al fântânilor, după cum spune un logo neoficial al Cetăţii Banilor, însă câteva dintre acestea au un istoric aparte şi o însemnătate specială. Chiar dacă acum, spunând fântână la Craiova, primul gând te duce la cea muzicală aflată în centrul oraşului, există şi izvoare de apă care vin din istorie şi se „încăpăţânează” să reziste, în ciuda trecerii timpului şi a ignoranţei autorităţilor.

În urmă cu câţiva ani, Asociaţia Euro-Agora din Bănie lansa un semnal-apel vizavi de starea deplorabilă în care se aflau multe dintre fântânile istorice ale oraşului. Asociaţia a organizat o expoziţie de fotografie şi o dezbatere publică pentru a atrage atenţia asupra degradării fântânilor de patrimoniu, bijuterii arhitectonice ale Craiovei, timp în care primarul de atunci al urbei, Antonie Solomon, arunca bani pe arteziene cântătoare aduse din China pe mulţi bani publici. Căutând în istoria urbei noastre, am descoperit că a existat o perioadă în care Craiova era chiar un oraş al fântânilor. Nu mai puţin de 131 de „guri de apă” avea Bănia la sfârşitul secolului al XIX-lea. Doar un număr redus s-a păstrat până în perioada contemporană: fântâna Chiriac, fântâna Mântuleasa, fântâna Haramboaicei, fântâna Popova, fântâna Jianu, fântâna Obedeanu, fântâna Purcarului, fântâna cu ţeapă sau a lui Bogdan Mecioca. Patru dintre acestea fiind trecute pe lista monumentelor istorice: Roşie, Popova, Jianu şi Purcarului.

Fiecare fântână cu povestea ei

Fântâna Belăcioiu are mai bine de 100 de ani. Se găseşte în zona veche a Craiovei, lângă Liceul Fraţii Buzeşti, el însuşi având o vechime de mai mult de 100 de ani şi lângă actuala Casă a Universitarilor, vechea reşedinţă a unuia dintre cei mai mari primari ai Craiovei, Nicolae Romanescu. Fântâna Basarabilor sau fântâna Popova, este cea mai veche dintre ele. Este pomenită ca reper de hotar, într-un act de vânzare-cumpărare de la 1613, deci putem presupune că a fost construită înainte de acea dată. I se spunea „a Basarabilor” deoarece a fost refăcută de Matei Basarab, pe la 1650. Fântâna Obedeanu are cca. 250 de ani, a fost construită de soţie şi fiu, în memoria soţului şi respectiv tatălui. De menţionat că Familia Obedeanu a înfiinţat şi prima şcoală din Craiova, la 1753. Şcoala există şi acum. Fântâna Jianu are şi ea o vârstă care depăşeşte 100 de ani. A fost construită de Hagi Stan Jianu, unul dintre administratorii averii boierilor Obedeanu. Alte surse atribuie denumirea Jianu, pentru că într-un han din zonă ar fi înnoptat o dată Iancu Jianu.
Una dintre fântânile de lângă Hanul Craioviţa este ridicată în amintirea unuia dintre primii ţigani-judecători ai Craiovei, Ion Serdaru. Această fântână este singura care a căpătat un aspect nou. Mai exact, a fost „tapată” cu faianţă albastră, iar acoperişul a fost refăcut cu ţiglă nouă. Curios este însă faptul că Primăria nu şi-a dat avizul pentru această modernizare, dar oamenii nu au ţinut cont de acel răspuns. RAADPFL a demarat, de săptămâna trecută, un program de igienizare a fântânilor vechi ale Craiovei. În ciuda Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în 2008, care obligă autorităţile locale la protejarea obiectivelor cuprinse pe lista, noii „gospodari” al Craiovei se comportă ca şi vechea administraţie, cea a ignorantului Solomon. „Acest program înseamnă decolmatarea şi curăţirea lor. Asta putem face pentru moment. Probabil că pentru anul viitor vom gândi un proiect mai amplu, depinde şi de fondurile pe care le vom avea”, a declarat directorul RAADPFL Craiova, Radu Preda.
Pe site-ul Primăriei Craiova, un mini-raport precizează că doar patru dintre cele 14 izvoare au apă potabilă. Este vorba despre fântâna de la Piaţa Veche, Piaţa Chiriac, Fântâna Popova şi fântâna din Lunca Jiului (dinspre Jiu). Toate aceste patru fântâni sunt racordate la reţeaua de apă potabilă a oraşului. Analizele de laborator efectuate de Compania de Apă „Oltenia” la celelalte 10 fântâni au avut ca rezultat faptul că apa din acestea nu este potabilă. La toate acestea au fost montate plăcuţe cu avertismentul „apă nepotabilă”. La nivelul Primăriei se caută soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii. O soluţie ar fi construirea de staţii de tratare a apei pentru fiecare dintre aceste izvoare, însă costurile sunt foarte ridicate. În aceste condiţii se va comanda un studiu de fezabilitate pentru racordarea tuturor fântânilor la reţeaua publică de alimentare cu apă. În funcţie de rezultatele acestui studiu se va decide ce se va întâmpla cu aceste fântâni, dacă vor rămâne cu apă nepotabilă sau se va putea face ceva pentru a fi redate uzului cetăţenilor.

Legea, ignorată de autorităţile craiovene
Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată în 2008:
Art. 85 (1) Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare sau distrugerea unui bun cultural mobil clasat ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
Art. 86 Degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare sau distrugerea din culpă a unui bun cultural mobil clasat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă de la 1.500 lei la 7.500 lei.

Fântânile noi au probleme tehnice

Vorbind despre fântânile arteziene, Radu Preda susţine că, în scurt timp, acestea ar putea avea probleme de funcţionare. „Am avut o întâlnire cu cei de la UTI, situaţia nu e deloc roză. De exemplu, fântâna muzicală a ajuns la şapte ani de funcţionare, este depăşită moral. Numai înlocuirea unei pompe ar costa 2-3.000 de euro, iar fiecare fântână are câteva zeci. Nu avem bani pentru aşa ceva prevăzuţi în buget”, a declarat Preda.

Doar patru cişmele agreate de CAO

Potrivit celor de la Compania de Apă Oltenia, patru cişmele, cele aflate pe reţeaua de distribuţie a oraşului, au apă potabilă, conform normelor în vigoare. Este vorba despre fântânile Popova, Purcarului (Piaţa Veche), Izvorul Rece şi cea de la Piaţa Chiriac. Teoretic, acestea sunt singurele surse de apă „autorizate” la nivelul CAO. Practic, craiovenii beau apă de la toate fântânile din oraş. Plăcuţele care ar trebui să îi avertizeze pe consumatori că apa nu este potabilă fie nu au fost montate deloc, fie au fost distruse de trecători. La modă este inscripţionarea cu vopsea. „Apă potabilă” devine „nepotabilă” şi invers în doar câteva minute.

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...