La sfârşitul lunii mai a anului curent este programată o şedinţă ordinară a Consiliului Local Mălaia. Mai mulţi aleşi ai localităţii vâlcene de pe Valea Lotrului sunt decişi să continue eforturile de a-l determina pe primarul Sergiu Bogdan (PSD), aflat la al doilea mandat, să organizeze licitaţii după rigorile legii pentru concesionarea unor goluri alpine (păşuni). Ei îl acuză pe edil că refuză cu obstinaţie, de ani buni, să supună dezbaterii şi aprobării consiliului local, administratorul de drept al domeniului public şi privat al unei localităţi, contractele de închiriere, concesiune sau arendă a unor păşuni cu suprafaţă totală de aproximativ 1.000 de hectare.
Dacă în 2013 erau mai mulţi contestatari vocali ai primarului Sergiu Bogdan, de la sfârşitul lui 2014 ei s-au cam “rărit”, semn că au căzut cumva la înţelegere cu edilul. În prezent, doar consilierii Octavian Păunescu, Ion Moga şi Cosmin Popescu par a se mai lupta realmente pentru ca şi crescătorii locali de animale să aibă acces la păşuni, nu doar cei agreaţi de conducerea primăriei. “Din luna aprilie a anului curent, a expirat contractul de arendă pentru păşunile din Muntinu Mare. Am solicitat în repetate rânduri domnului primar să organizeze procedurile de licitaţie pentru concesionarea celor peste 250 de hectare de acolo, însă domnia sa a refuzat de fiecare dată. Ba, ne-a mai şi admonestat de fiecare dată. A spus şi în presa locală lucruri neadevărate despre noi, cum că avem interese, că avem firme. Eu renunţ fără teamă la calitatea de ales local, dacă problema e că deţin o firmă. Să cheme orice instituţie de control să mă verifice, pentru că nu mă ştiu a fi încălcat legea şi la presiuni de acest gen nu sunt dispus să cedez. Nu e normal să fim trataţi aşa doar pentru că avem alte opinii decât domnul primar. Nu se înţelege un lucru dramatic. Dacă nu au acces la subvenţii, majoritatea crescătorilor de animale din zonă sunt sortiţi falimentului. Iar ca să aibă acces la subvenţiile de la APIA, trebuie să facă dovada că deţin sau au închiriat păşuni”, ne-a declarat Octavian Păunescu, tânăr consilier local din Mălaia. Declaraţiile sale sunt susţinute şi de două referate înregistrate în Consiliul Local Mălaia, unul înregistrat la Registratura primăriei cu nr. 591/29.01.2013, iar celălalt în 20.06.2014.
Fermier obligat să achite 50% din subvenţie pentru 80 de hectare în Dealul Negru
Cel din urmă referat menţionat este semnat de şase din cei 11 aleşi ai localităţii: Emil Alexescu, Niculiţă Bara, Ion Moga, Mihai Manta, Cosmin Popescu şi Octavian Păunescu. În document este evidenţiată situaţia fermierului Nicolae Manta, deţinător a peste 1.000 de oi, care s-a adresat în nenumărate rânduri CL Mălaia pentru a-i soluţiona cererea de păşunat pentru 2014. “De câteva zile, păşunează în islazul comunei, mâncând iarba vacilor cu lapte din comună, situaţie de neacceptat de cetăţenii care au vite. Mai mult de atât, acesta s-a adresat multor instituţii ale statului semnalând acestora situaţia în care se află, dar, deocamdată, nerezolvându-se nimic. Având în vedere O.P. nr. 31/14.01.2010 (în baza căruia - n.r.) Primăria Mălaia deţine o suprafaţă de 252,24 ha gol alpin, situat în punctul Muntinu Mare, care nu a fost închiriat cu acordul CL Mălaia solicităm rezilierea contractului (existent deja – n.r.) şi închirierea păşunii în temei legal, conform normelor de aplicare în vigoare”, se precizează în demersul asumat de cei şase aleşi. Contactat telefonic, Nicolae Manta susţine că s-a lăsat păgubaş şi a ajuns la o înţelegere cu primăria. “Nu puteam să rămân cu oile în ţarc. M-am înţeles cu primarul. Trebuia să veniţi la sfârşitul anului 2013, acum am semnat contract de închiriere pentru păşunea de pe Dealul Negru”, ne-a mărturisit fermierul Nicolae Manta. Într-adevăr, el a semnat cu primăria condusă de Sergiu Bogdan, în 13 mai 2013, contractul nr. 2589 (nr de la registratura primăriei), prin care a închiriat pentru păşunat 80 de hectare în Muntele Dealul Negru. El trebuie să achite, conform înţelegerii, “50% din subvenţia acordată de APIA”, o sumă imensă în comparaţie cu preţul cerut de Primăria Mălaia unui gorjean pentru o suprafaţă mult mai mare din Muntinu Mare. Parcă a făcut târg cu lotrii, nu-i aşa?
Arendă derizorie, contractată cu un gorjean pentru 232 ha în Muntinu Mare
În 14 aprilie 2010, Primăria comunei Mălaia a încheiat contractul nr. 1249 prin care îi arendează novăceanului Gheorghe Vinţan 232 hectare de păşune situate în extravilanul localităţii (...) în golul alpin de pe vârful Muntinu Mare. Documentul este semnat, din partea administraţiei locale, de primarul Sergiu Bogdan şi secretarul Andrei Iolil, înţelegerea fiind valabilă cinci ani, adică până în aprilie anul curent. Conform articolului 6, alineat (1) din document, nivelul arendei este unul modic, suma convenită de părţi de 2.300 de lei pe an fiind una care a stârnit indignarea unor consilieri locali, dar şi a unor crescători de animale. Pe bună dreptate, din momentul în care au aflat de tărăşenie, ei s-au întrebat de ce edilul nu a supus atenţiei aleşilor locali afacerea cu pricina, fiind vorba de teren din domeniul public, fie şi privat decidentul asupra destinului acestuia fiind, conform legii, Consiliul Local.
Doar pentru suprafaţa luată în arendă, Gheorghe Vinţan primeşte de la APIA subvenţie de 400 de euro anual pe hectar cel puţin pentru 180 din cele 232 hectare de păşune. Asta înseamnă un venit anual total de 72.000 de euro, adică aproximativ 316.000 lei. Diferenţa dintre această minimă sumă şi arenda în valoare de 2.300 de lei reprezintă o adevărată lovitură în afaceri dată de gorjean, în condiţiile în care “mărinimia” edilului şi a câtorva apropiaţi ai săi din primărie pe seama averii mălăienilor nu ar fi fost cam... fără margini.
“Vreau să prelungesc în Muntinu contractul prin act adiţional măcar până la sfârşitul anului curent. Măcar 2.500 de hectare din totalul de 7.000 de păşuni de pe raza comunei ar trebui să fie administrat de primărie, privaţii neavând dreptul la mai mult de 1.000, iar restul obştile” - Sergiu Bogdan, primar Mălaia.
Bogdan interpretează legile după bunul plac şi sfidează Consiliul Local
Sergiu Bogdan nu poate spune că în inventarul domeniului public al Mălaiei nu sunt evidenţiate păşunile atribuit prin ordine ale Prefectului judeţului Vâlcea în 2010, respectiv 2012 (Coasta Benghii, Muntinu Mare şi Dealul Negru). Edilul însuşi citează Ordinul Prefectului nr. 31/14 ianuarie 2010, prin care comunei Malaia i se restituie o suprafaţă de gol alpin de 252,24 ha în punctul Muntinul Mare” în raportul de activitate privind situaţia gestionării bunurilor pe anul 2012 postată pe site-ul primăriei. În documentul citat, primarul menţionează că “suprafaţa urmează să fie trecută în domeniul privat al comunei în urma unei evaluări de către un expert evaluator, pentru a se atribui acesteia o valoare ce va fi înregistrată în evidenţele contabile”. În acelaşi raport, Sergiu Bogdan îşi arată cumva, printre rânduri, şi intenţia de a dispune fără consultarea consiliului local de păşunea respectivă: “Potrivit prevederilor art. 121 alin. (1) din legea nr. 215/2001 (...) domeniul privat al unităţilor administrativ teritoriale este alcătuit din bunuri mobile şi imobile, altele decât cele cuprinse în domeniul public (...). Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispoziţiilor de drept comun, dacă prin lege nu se prevede altfel”, interpretează edilul prevederile Legii 215/2001 a administraţiei publice locale. În realitate, în forma actualizată, actul normativ precizează la art. 123, alin. (1) că: “Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc că bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate (...)”. La alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede negru pe alb: “Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii”.
În data de 31 ianuarie 2014, prin adresa nr. 379, îşi însuşeşte (cu semnătură şi ştampilă) un “Raport de specialitate cu privire la rezultatele inventarierii patrimoniului comunei Mălaia la finele anului 2013”, întocmit de Ion Deaconu, referent de specialitate la compartimentul financiar – contabil al administraţiei locale. Potrivit acestui document, nu existau terenuri decât în domeniul public al comunei Mălaia, evaluat la 144.509.02 lei.
Tupeu, laudă, multe şi foarte mari interese ascunse
Primarul ne-a recunoscut că vrea să prelungească contractul de arendă prin act adiţional. “Cele 472 de hectare din Coasta Benghii şi Muntinu Mare le-am câştigat definitiv în instanţă după ce ne-am judecat cu Primăria comunei Bengeşti – Ciocadia. Vreau să prelungesc în Muntinu contractul prin act adiţional măcar până la sfârşitul anului curent. Măcar 2.500 de hectare din totalul de 7.000 de păşuni de pe raza comunei ar trebui să fie administrat de primărie, privaţii neavând dreptul la mai mult de 1.000, iar restul obştile. Au fost terenuri pe care le-a cumpărat fosta societate de stat Carpatina de la boieri şi sunt ale statului. Altfel nu ne cresc încasările la buget, pentru că una e să plătească 15 lei impozite concesionarii, alta e să achite primăriei 120 – 150 de lei pe hectar pentru concesiune”, susţine neclintit primarul. La începutul anului curent (16 – 19 ianuarie), Sergiu Bogdan susţinea în presa locală (Arena politică, nr. 931) că “bugetul comunei Mălaia creşte prin concesionarea (?!?) golurilor alpine câştigate în instanţă” (!?), vorbind explicit de Muntinu Mare, Coasta Benghii şi Dealul Negru. Asta în condiţiile în care la Muntinu Mare vorbim despre un contract de arendă mai mult decât păgubos pentru bugetul localităţii, nicidecum de concesionarea păşunii respective prin licitaţie, cum prevede legislaţia. “Mai avem puţin de aşteptat până ce vom cunoaşte decizia referitoare la golurile alpine care sunt în prezent în administrarea (?!?) comunelor Bengeşti – Ciocadia şi Polovragi, din judeţul Gorj”, mai susţine edilul. Afirmaţiile lui Sergiu Bogdan, citate de colegii noştri, contrazic flagrant documentele însuşite chiar de primar, aşa cum am arătat prin menţionarea documentelor prezentate mai sus.
Buget de 4 milioane de lei, cheltuieli ciudate cu toptanul
Nu ştim dacă aşa se justifică, spre exemplu, suma de cel puţin 40.709,29 lei pe care a cheltuit-o cu reclamă şi publicitate în 2012, aşa cum reiese din “Raportul de specialitate” pentru aprobarea contului de încheiere a exerciţiului bugetar pe anul 2012 (nr. de înregistrare 1.700/22.03.2013). Spre comparaţie, în acelaşi raport este evidenţiat şi costul organizării alegerilor locale din 2012 (21.236,52 lei). În acest document apar sume de zeci de miliarde de lei vechi şi pentru lucrări a căror oportunitate şi realizare efectivă ridică foarte multe semne de întrebare. Exemplificăm: servicii telefonie, internet, timbre, servicii poştale (42.269,79 lei), soft contabilitate, ITL, registru agricol, stare civilă (19.376,01 lei), bunuri şi servicii PSI (9.782,23 lei), materiale curăţenie (9.186,95 lei), promovare turism local (5.075 lei) şi foarte multe altele. I-am trimis edilului deja o cerere oficială, în baza prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public la care aşteptăm cu mare interes răspunsul. După cum ne-a declarat edilul, bugetul anual al Mălaiei se ridică la aproximativ 4 milioane de lei (40 de miliarde de lei vechi), mare parte proveniţi din impozitarea activităţii hidrocentralelor de pe raza localităţii. Are balta peşte, nu-i aşa?
Va urma.