Pe Rolul Tribunalului Vâlcea se află mai multe procese în care unităţi administrativ teritoriale din Vâlcea şi Gorj îşi dispută, de ani de zile, mii de hectare de păşune (gol alpin) şi teren cu vegetaţie forestieră (păduri).
În Vâlcea, comunele Voineasa, Mălaia şi Vaideeni duc un adevărat război în instanţe pentru a dobândi hotărâri judecătoreşti favorabile în baza cărora să intre în administrarea acestor preţioase suprafeţe montane ce se situează toate împrejurul domeniului schiabil de la Vidra – Obârşia Lotrului.
În afara potenţialului uriaş de creştere a valorii imobiliare datorită investiţiei realizată de stat în amenajarea complexului schiabil, terenurile repective au valoare comercială apreciabilă şi datorită subvenţiilor acordate de acelaşi stat român crescătorilor de animale ce au nevoie de concesionarea lor pentru păşunat ori exploatării masei lemnoase. Aceast complex de argumente a stat la baza a sute de manevre, legale sau nelegale, făcute de-a lungul timpului de diferiţi decidenţi sau afacerişti.

Munţii care au fost pe raza plasei Novaci până în 1945

Primar din 2012 al comunei Vaideeni, Achim Băluţă, susţine că dreptatea e de partea localităţii pe care o conduce măcar în privinţa golurilor alpine ce se regăsesc pe vârfurile Puru, Bora şi Petrimanu din Parâng. Ca probă în favoarea poziţiei sale prezintă un proces – verbal întocmit oficial în 13 august 1945 de comisia de expropriere şi împroprietărire a plasei Novaci, judeţul Gorj.

“Aceasta era împărţirea administrativ teritorială a acelor vremuri. Comunele Mălaia şi Voineasa nu deţineau suprafeţe de teren atât de întinse atunci. Lor le-au fost date în administrare parţial după 1963 şi restul după 1990, când s-a schimbat şi împărţirea administrativ teritorială, dar şi din cauza ambiguităţii legislative şi a puţinelor acte existente la momentul respectiv. Mare parte din aceste suprafeţe au aparţinut societăţii Carpatina, societate cu capital majoritar de stat, care le-a cumpărat de la boieri şi alţi proprietari interbelici. Numai de la Maria Grigorescu Ghica s-a cumpărat, în primă fază masa lemnoasă existentă pe 1.400 hectare pentru exploatare, iar în a doua fază, suprafaţa în sine, pentru că altfel nu erau posibile din punct de vedere juridic lucrările de reîmpădurire”, explică edilul din Vaideeni.

Statul a redistribuit terenurile societăţii Carpatina după desfiinţarea acesteia

Documentul semnat de Dumitru Vîrjan, în calitate de preşedinte, şi de Ion Duligher, în calitate de secretar, consemnează că, după ce s-a luat în discuţie situaţia golurilor de munte deţinute de societatea “Carpatina” ce intrau în raza plasei Novaci – Gorj, (...) ele au fost repartizate comunelor Pociovaliştea (Muntinu Mare), Bumbeşti Piţic (Galbenu), Bengeşti – Ciocadia (Coasta Bengăi) şi... comunei Vaideeni – Vâlcea (Puru, Bora, Petrimanu) “arendaşi ai acestor munţi”. În completarea actelor doveditoare, primarul Achim Băluţă a depus la dosar şi Hotărârea nr. 2 a Comisiei Judeţene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, privind fondul funciar din cadrul Prefecturii Vâlcea, document care recunoaşte că toţi cei trei munţi revin, în baza verificării documentelor anteriroare, în administrarea comunei Vaideeni. Din anexa acestui document reiese că măcar 220 ha în Petrimanu, 240 ha în Puru şi 305 ha în Bora sunt ai Vaideeniului, în continuare fiind enumerate toate trupurile şi suprafeţele ce revin comunei pe fiecare munte în parte, în total 2.315 ha.
Până la o sentinţă definitivă şi irevocabilă în această speţă, în care, din Vâlcea, sunt angrenate şi comunele Mălaia şi Voineasa, nu ar mai fi atât de mult de aşteptat. Trist este că, din cauza neînţelegerilor şi lipsei de inspiraţie a edililor din Voineasa şi Mălaia, s-a bolcat proiectul Adventure Park, o investiţie de 10 milioane de euro din bani europeni, care ar fi crescut în continuare atractivitatea, din punct de vedere turistic, a domeniului schiabil.

Consilierul local Anica este şi preşedintele Asociaţiei căreia Ivan Jinaru i-a arendat islazurile din Vaideeni

Colac peste pupăză, la începutul mandatului, în 2012, Achim Băluţă s-a trezit şi că întreaga suprafaţă de islazuri ale comunei Vaideeni (310 ha) fusese arendată de vechiul primar, Ivan Jinaru (vărul fostului edil şi director Romsilva, actualmente consilier judeţean PNL Adam Jinaru, şi el implicat într-un dosar cu vânzarea abuzivă a unui munte ce a aparţinut unei obşti). Conform contractului nr. 5 din 2008, beneficiarul înţelegerii a fost Asociaţia Crescătorilor de Bovine “Codruţa” din Vaideeni, în numele căreia a semnat... consilierul local Dumitru Anica, cunoscut în zonă cu porecla de Monănău. Curat cunflict de interese, am zice noi, dar aşteptăm reacţia Agenţiei Naţionale de Integritate în acest caz. Contractul a fost unul... “nepreţuit”, dacă ne luăm după jmechereasca soluţie găsită de semnatari de a nu consemna suma arendei în document şi a fost încheiat pe durata a şase ani (2009 – 2015) “Nu am nimic cu nimeni, dar nu pot înţelege în ruptul capului de ce instituţiile statului nu au observat că s-au petrecut lucruri în neregulă la Vaideeni. Spre exemplu, de ce în urma controlului celor de la APIA din 2010, când s-au constatat nereguli, s-a muşamalizat rapid totul?”, se întreabă retoric Achim Băluţă. Recent, fostul primar Ivan Jinaru a fost condamnat definitiv, cu suspendare, pentru decizia de a amenaja un drum de tarla pentru islazul comunal. Drum care a costat în acte sute de milioane de lei vechi şi... numai acolo a fost văzut.
Dincolo de toate aceste amănunte, pe care le-a readus în faţa opiniei publice într-un ritm mai relaxat, din raţiuni ce ţin de echilibrul ediţiei curente a publicaţiei noastre, rămâne în continuare în vigoare obligativitatea instituţiilor de control ale statului de a verifica şi sancţiona, dacă este cazul, responsabilii în aceste situaţii. Vom reveni.