Preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) al CET Govora SA susţine că nu toţi reprezentanţii judeţului înţeleg ce se petrece cu adevărat pe platforma chimică vâlceană. În exclusivitate pentru Săptămâna în Oltenia, inginerul Sorin Fodoreanu spune că nu Fondul Proprietatea a sesizat Consiliul Concurenţei în privinţa clauzei din contractul de transfer al minelor de la Berbeşti - Alunu care prevede că managementul CET Govora este preluat de CEO dacă societatea vâlceană nu-şi achită obligaţiile. Fără să vrea, el recunoaşte că interesată cel mai mult să scape de această clauză ce atrage răspundere suplimentară este conducerea demisionară a furnizorului vâlcean de agent termic şi energie, recent sancţionată de Curtea de Conturi pentru managementul dezastruos din ultimii ani.

Consiliul Concurenţei a stabilit luna trecută ca abuzivă clauza din contractul de transfer al minelor de la Berbeşti - Alunu prin care CE Oltenia ar prelua managementul CET în cazul în care societatea vâlceană nu-şi va putea achita obligaţiile contractuale de plată asumate. Preşedintele CA al CET îşi pune speranţele că ambele părţi vor fi de acord să renunţe la această prevedere după o mediere ce va avea loc zilele următoare la Bucureşti. “Preluarea managementului de către cei de la Complexul Energetic Oltenia reprezintă o clauză care, din punct de vedere managerial, poate crea CET-ului situaţii critice, care pot îngreuna şi întârzia anumite intervenţii financiare necesare precum atragerea de credite sau intrarea în combinaţii financiare. Toată lumea îşi va pune problema dacă nu cumva societatea de pe platforma vâlceană nu are doi stăpâni. După o discuţie cu noi, Consiliul Concurenţei a chemat ambele societăţi la o mediere la Bucureşti, săptămâna în curs ori cea viitoare, în funcţie de cum sunt disponibile. Noi am răspuns că suntem disponibili oricând şi în orice formulă e necesar”, ne-a declarat, în exclusivitate, Sorin Fodoreanu.

60% din cărbunele de la Berbeşti care ajunge la CET e de fapt steril

“Din punctul meu de vedere, ne-am grăbit cu toţii la primele negocieri, trebuie să recunoaştem că nu au fost nemaipomenite. După preluarea carierelor, ne-am trezit frecvent cu surprize neplăcute pentru noi. În primul rând, am descoperit datorii din urmă ale carierelor care, în mod normal, trebuiau să fie în sarcina CEO. Sunt foarte multe probleme de cadastru, de despăgubire a proprietarilor şi multe altele. Toate acestea pot stopa producţia de cărbune. Apoi, din datele contabile reieşea că noi (CET – n.r.) am fi avut un câştig real datorită costului redus al tonei de cărbune, să zicem 62 de lei. Am descoperit totuşi că la uzină ajungea 60 la sută steril şi doar 40 la sută cărbune folosibil. Din calculele noastre, situaţia mărea pentru uzină costul tonei de cărbune la cel puţin 132 de lei. În acelaşi context, trebuie să înţeleagă şi cei de Berbeşti că nu mai poate fi tolerată situaţia în care o cantitate enormă de cărbune bun extras ajungea în circuitul comercial altfel decât pe căi legale şi aici cred că ştie toată lumea despre ce vorbesc, fără să intenţionez să jignesc pe nimeni. Lucrurile acestea ar trebui cântărite lăsând la o parte patimile politice şi interesele de a ne numi directorii noştri nu ştiu unde. Aici au intervenit discuţiile care mi-au lăsat cel mai amar gust la şedinţa CJ Vâlcea. De ce am numit pe nu ştiu cine director şi l-am ţinut numai trei zile, pentru că a vrut să-şi ia liber de Paşte, de ce am renunţat la serviciile doamnei Liţă, care, ulterior am aflat şi eu, s-ar fi pensionat de patru ani şi tot felul de mărunţişuri de acest gen. Întâi trebuie să urnim lucrurile şi apoi avem timp şi pentru astfel de chestiuni, zic eu”, mai spune Sorin Fodoreanu.

Blocarea CET Govora aruncă în aer liniştea socială

“Eu cred în continuare că există soluţii ce pot fi gândite profesionist pentru a menţine activitatea economică pe platforma chimică vâlceană. Aşa cum e situaţia, e singurul loc din ţară în care, plastic vorbind, mai există şase furnale din care iese fum. După cum am spus şi la şedinţa consiliului judeţean, trebuie ţinut cont de faptul că toate cele trei mari societăţi de pe platforma chimică vâlceană, Uzinele Sodice Govora SA, CET Govora SA şi Oltchim, au fost gândite să funcţioneze într-un sistem în care sunt captive, depind una de cealaltă. Chiar dacă se află în insolvenţă, observ că Oltchim, dincolo de creanţe, se descurcă binişor şi încă există şanse reale să se realizeze o privatizare deşteaptă a acestei societăţi, lucru care ar fi şi în avantajul CET Govora. Cu USG, CET menţine un parteneriat solid şi aici nu cred că sunt probleme. Dacă blocăm CET Govora, omorâm şi ultima speranţă de menţinere în viaţă a Oltchim. Nu mai vorbim de soarta deţinătorilor a peste 55.000 de locuinţe cărora li se livrează încălzirea în timpul sezonului rece şi apă caldă ori de cea a peste 1.000 de angajaţi ai carierelor de la Berbeşti şi Alunu, de care cei de la CEO au scăpat”, avertizează preşedintele CA CET Govora SA.

“Reprezentanţii Fondului Proprietatea nu confirmă că ar fi sesizat Consiliul Concurenţei”

Acesta insistă ca factorii politici să nu mai acţioneze dezbinaţi de interese personale şi de grup şi să acţioneze cu calm şi prudenţă. “M-am întâlnit de câteva ori, până acum, doar cu preşedintele actual al Consiliului Judeţean Vâlcea şi cu o parte dintre consilierii judeţeni. Totul depinde acum foarte mult şi de auditul comandat de conducerea societăţii la Ernst&Young, în funcţie de concluziile acestuia, chiar dacă se bazează pe cifre, fără să cunoască situaţia practică din teren, vom putea stabili care sunt paşii următori de parcurs. De la departamentul juridic al CEO am înţeles, până la urmă, că reprezentanţii Fondului Proprietatea nu confirmă că ar fi sesizat Consiliul Concurenţei cu privire la clauza privind preluarea managementului financiar, ceea ce îmi ridică alte semne de întrebare”, mai spune Sorin Fodoreanu.

CET solicită Alpha Bank două credite suplimentare celui restant

Şi proaspătul director comercial din cadrul CET Govora, Ramona Hoarcă, a amintit despre importanţa planului de afaceri elaborat în urma auditului. “Despre credit (contractat de CET la Alpha Bank – n.r.) vă pot spune că banca ne-a solicitat să rambursăm în lunile aprilie, mai şi iunie suma de 10 milioane lei. Pentru luna aprilie, rata în valoare de 2 milioane lei a fost achitată, iar pentru lunile mai şi iunie am solicitat băncii să amânăm această rambursare. De asemenea, am solicitat către Alpha Bank să ne acorde un nou credit de lucru pentru activitatea curentă şi un credit de investiţii pentru a susţine activitatea unităţii miniere. În ceea ce priveşte acest credit şi amânarea vechiului credit la plată, ne-au fost solicitate de către bancă un plan de afaceri şi, de asemenea, o strategie de dezvoltare, plan de afaceri care va fi vizat de auditoriul nostru «Ernst&Young»”, a răspuns directoarea interpelărilor unor consilieri judeţeni.

Conducerea CEO s-a asigurat împotriva unui management defectuos la societatea vâlceană

“Pe întreaga perioadă a derulării contractului de transfer şi până la plata preţului, Complexul Energetic Oltenia va aviza planul de achiziţii la CET Govora, conform deciziei părţilor”, făcea public, în februarie a.c., directorul CEO, Laurenţiu Ciurel.
“Fondul Proprietatea s-a opus atunci transferului. Noi vrem management financiar, termen care e interpretat de fiecare cum vrea, din câte am observat şi eu. Unii au înţeles că vrem să avem om în CA prin care să avem controlul şi să facem diferenţa. Nu este adevărat. Noi am vrea să nu existe situaţia în care, dau un exemplu pur ipotetic, conducerea să decidă să achiziţioneze nu ştiu câte autovehicule de lux, şi nu plăteşte rata, să ne putem opune. Punem acum în tranzacţie clauze conform cărora avem dreptul să vizăm, să aprobăm un plan de achiziţii. Îmi pun şi eu o semnătură pe el şi mă asigur că acele cheltuieli din planul de achiziţii sunt normale, nu sunt aberante. Dacă nu punem semnătura, nu le face! Intră în funcţiune pachetul de garantare”, declara Laurenţiu Ciurel, pentru Săptămâna în Oltenia. În 26 februarie 2015, forul decizional de la CEO a aprobat, în adunarea extraordinară, contractul de transfer în forma care conţine clauza respinsă de Consiliul Concurenţei.