O uliţă sătească de peste 30 de kilometri, asfaltată pe o porţiune de doar şase kilometri, are pretenţia de a se numi drum naţional. Proiectat iniţial să facă legătură între judeţele Argeş şi Sibiu pentru că reduce distanţa între cele două judeţe cu mai mult de 100 de kilometri şi se evită şi aglomeraţia de pe Valea Oltului, Drumul Naţional 7D rămâne o mare dezamăgire atât pentru autorităţi cât şi pentru şoferii care tranzitează zona şi care numesc această arteră de circulaţie „drumul fantomă”. Deşi au trecut 12 ani de când Compania de Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) l-a preluat de la Consiliul Judeţean Vâlcea, până acum nu a reuşit să găsească fondurile necesare asfaltării lui. După numeroase memorii, interpelări şi petiţii, rămase fără niciun rezultat concret, şoferii din zonă sunt decişi să dea în judecată Compania de Drumuri pentru daunele provocate maşinilor lor. În plus, autorităţile judeţului se gândesc să redevină administratorii acestui drum pentru a-l putea reabilita.
DN 7 D sau „uliţa naţională” de 30 de kilometri
Aflată într-o zonă muntoasă de un pitoresc aparte, între Sălătruc (Argeş) – Perişani – Boişoara – Câineni şi Sibiu, calea de acces rutier denumită DN 7D ar putea reprezenta o variantă utilă pentru tronsoanele cu trafic intens precum Dealul Negru sau Râmnicu Vâlcea-Brezoi, zone de pe DN 7 unde se produc frecvent accidente grave. De 12 ani, însă, CNADNR, care a preluat acest drum de la Consiliul Judeţean Vâlcea în 2003, nu reuşeşte să găsească finanţarea necesară asfaltării segmentului pietruit dintre Câineni şi Perişani. Astfel, nu e de mirare că localnicii din comunele din Ţara Loviştei pe care le tranzitează, Câineni, Boişoara, Titeşti şi Perişani, au numit acest drum „drumul fantomă” sau „uliţa naţională”, de cele mai multe ori, singurele vehicule cu care oamenii locului se încumetă să circule pe el fiind căruţele sau maşinile 4x4. În multe zone, drumul nu este semnalizat, iar lăţimea nu depăşeşte doi metri, adică e mai îngust chiar şi decât un drum forestier.
CNADNR nu are bani pentru asfaltare
De ani buni, cei de la Drumuri Naţionale nu au mai intervenit pe acest drum, care, nu de puţine ori, a fost întreţinut de autorităţile locale cu ajutorul cetăţenilor care beneficiază de ajutor social pentru a-l face cât de cât practicabil. La fiecare ploaie, însă, apar gropi şi şanţuri în carosabil. Zeci de drumuri au făcut primarii din Ţara Loviştei la Bucureşti în speranţa că această cale de acces va fi reabilitată. Fără rezultate, însă. În ultimul răspuns primit de la CNADNR, se spune că DN 7D “nu se regăseşte în Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii de Transport Rutier din România”, iar din cauza constrângerilor financiare obiectivul nu poate fi finanţat din Bugetul de Stat. Cel puţin nu anul acesta, când s-au găsit bani doar pentru refacerea studiului de fezabilitate, adică vreo 550 de mii de lei.
După 12 ani de încasat taxe, CNADNR vrea să înapoieze DN 7D CJ Vâlcea
CNADNR a mai anunţat că ia în calcul şi posibilitatea ca DN 7D să revină în administrarea Consiliului Judeţean Vâlcea, asta după ce autorităţile judeţului au cerut ca drumul să fie declasificat în speranţa că vor putea prinde mai uşor reabilitarea lui într-un program european. Conducerea judeţului spune că are pregătită şi o hotărâre în acest sens, dar a cărei aprobare a fost amânată după ce câţiva parlamentari din Vâlcea au anunţat că ştiu din surse sigure că drumul este prins pentru finanţare în acest an. Nimic concret, însă, astfel că localnicii din Ţara Loviştei se gândesc serios să dea în judecată Compania de Drumuri pentru că li s-au stricat maşinile pe drumul plin de hârtoape pentru care plătesc taxe de drum naţional. Până la finalizarea procesului, însă, şoferilor care se încumetă să circule prin zonă nu le rămâne decât să urmeze îndemnul autorităţilor din Boişoara înscris pe indicatorul aflat la ieşirea din localitate: “Dumnezeu să vă ajute!”
