Organizaţia Agent Green avertizează că, în Bucureşti şi cel puţin 25 de judeţe din ţară, inclusiv toate cele ce alcătuiesc regiunea Oltenia, depozitele de cherestea vând şi lemn fără factură, bon sau chitanţă. Activiştii pentru protecţia mediului şi biodiversităţii cer ANAF şi Ministerului Mediului să organizeze razii la nivel naţional.
Organizaţia atrage atenţia că vânzarea de cherestea fără acte presupune şi tăieri ilegale de păduri şi cere ANAF şi Ministerului Mediului şi Pădurilor să organizeze razii fără precedent la nivel naţional. Pe site-ul ong-ului sunt prezentate numeroase şi relevante montaje video, care ilustrează uşurinţa cu care comercianţii vând lemn ilegal fără factură. “Să fie clar! Cherestea fără factură înseamnă pădure rasă ilegal! N-ai cum să vinzi lemn legal fără factură. Situaţia este total scăpată de sub control. Este timpul pentru o razie la nivel naţional în depozitele de cherestea”, a spus Gabriel Păun, preşedintele Agent Green şi principal investigator al crimelor comise împotriva mediului.
Radarul pădurilor, păcălit de cheresteaua fără acte şi provenită din tăieri ilegale
În plină campanie ANAF de combatere a evaziunii, comercianţii de lemn păcălesc radarul pădurilor, poliţia şi fiscul, susţin activiştii pentru protejarea mediului.
“Comercianţii folosesc codul unic generat de sistemul «radarul pădurilor» de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece aceştia nu obişnuiesc să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit. Aici nu vorbim de amenzi pentru urzici şi sticle de palincă. Vorbim de securitate naţională într-un domeniu în care o ţară întreagă este îngrijorată, pădurile! Relaxarea comercianţilor de cherestea care încalcă legea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ea vine în acelaşi timp în care ANAF are campanie împotriva evaziunii fiscale. Poliţia este fie superficială, fie implicată în comerţul cu lemn ilegal. Ministerul de Interne trebuie să compare câte transporturi ilegale au fost confirmate prin apelul la 112 şi câte avize de însoţire a mărfii au rubrica «transport întrerupt» completată de poliţişti. Atunci o să vedem ce înseamnă mafia pădurilor”, susţine Gabriel Păun într-o declaraţie consemnată pe site-ul Agent Green.
Cele 25 de judeţe în care Agent Green a vizitat depozite de cherestea sunt reprezentative la nivel naţional. Pe lângă Bucureşti, ele sunt: Suceava, Ilfov, Giurgiu, Călăraşi, Tulcea, Constanţa, Prahova, Ialomiţa, Buzău, Olt, Teleorman, Dolj, Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea, Mehedinţi, Gorj, Iaşi, Covasna, Harghita, Galaţi, Vrancea, Timiş, Bihor şi Hunedoara.
Se solicită implicarea serioasă a ANAF şi sancţionarea poliţiştilor indolenţi
“Comercianţii folosesc codul unic generat de sistemul «radarul pădurilor» de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece aceştia nu obişnuiesc să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit” - Gabriel PĂUN, preşedinte Agent GREEN.
Agent Green cere Ministerului Mediului şi Pădurilor să îmbunătăţească legislaţia şi metodologia pentru aplicarea radarului pădurilor. De asemenea, activiştii solicită ANAF să mobilizeze inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) pentru a organiza o razie la nivel naţional pentru stoparea vânzărilor de cherestea ilegală. Ministerului de Interne i se solicită să sancţioneze agenţii de poliţie care nu au completat rubrica “transport întrerupt“ atunci când au fost trimişi în control în urma apelurilor înregistrate la 112.
“Campaniile Agent Green au la bază investigaţii sofisticate (în care sunt implicaţi activişti, dar şi voluntari şi jurnalişti cu experienţă – n.r.), care să ofere autorităţilor responsabile dovezile necesare pentru a aplica şi respecta legislaţia de mediu sau pentru a iniţia procese în vederea îmbunatăţirii legislaţiei”, îşi descriu transparent metodele activiştii pentru protecţia mediului şi a biodiversităţii.
Ponta, somat să interzică prin HG tăierile din parcuri naţionale şi naturale
Zilele trecute, ei au adresat premierului Victor Ponta o scrisoare deschisă prin care avertizează asupra pericolului ce planează asupra integrităţii parcurilor naţionale şi naturale. “În acest moment, Romsilva administrează toate pădurile statului, inclusiv pe cele din parcuri naţionale şi naturale. Romsilva încasează de 10 ori mai mulţi bani din vânzarea de lemn din parcuri decât investeşte în ele. Parcurile Naţionale şi Naturale ocupă o mică suprafaţă a României, dar ele sunt cruciale pentru viitorul biodiversităţii şi un tezaur de păstrat pentru generaţiile viitoare. Stimate domnule prim-ministru Victor Ponta, nu vă cerem prea mult atunci când spun că este timpul să interziceţi prin Hotărâre de Guvern tăierile de păduri din Parcuri Naţionale şi Naturale şi să operaţionalizaţi de urgenţă ANAP (Agenţia Naţională pentru Arii Protejate), care să fie condusă de specialişti în domeniul conservării biodiversităţii şi nu de Romsilva. Romsilva a administrat 23 de parcuri naţionale în ultimii 10 ani, timp în care abia 7 (şapte) dintre ele au un plan de management aprobat”, se arată în scrisoarea activiştilor.
Probe indubitabile, furnizate autorităţilor despre crimele împotriva mediului
Asociaţia Agent Green este o organizaţie neguvernamentală non-profit pentru protecţia mediului înfiinţată în 2009, în România, pentru conservarea biodiversităţii. Potrivit propriei descrieri, organizaţia investighează crime de mediu, de a le expune strategic şi de a promova soluţii pentru protejarea naturii şi asigurarea bunăstării generaţiilor viitoare. “Aduceţi Pădurii Zâmbetul Înapoi!” este un proiect al Agent Green finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Dintre recentele victorii repurtate de activiştii şi voluntarii Agent Green amintim că, în ianuarie 2015, în urma mai multor investigaţii, acţiuni de protest şi sesizări ale asociaţiei, Compania Holzindustrie Schweighofer s-a angajat ferm să nu mai accepte copaci din toate parcurile naţionale din România în urma expunerii tăierilor de păduri din Parcul Naţional Retezat.
Totuşi, aşa cum au demonstrat şi investigaţiile “Săptămâna în Oltenia”, Holzindustrie Schweighofer nu s-a ţinut de cuvânt, cumpărând material lemnos exploatat din munţii din zona pârtiei de schi de la Obârşia Lotrului, vârfurile Miru şi Galbenu, spre exemplu, făcând parte din rezervaţii naturale situate în situl Natura 2000 Parâng. De pe acestea s-a exploatat pădurea “la ras”, după cum arată fotografiile noastre, sub oblăduirea vestitului Gheorghe Deaconeasa, reţinut în prezent de procurorii DNA. Materialul a fost contractat, în prealabil, de cei de la Holzindustrie Schweighofer Sebeş.
