“Mesajul nostru a fost clar: vom monitoriza aceste scheme, nu le interzicem, dar nu recunoaştem aceste tipuri de virtual currencies ca fiind mijloace de plată pentru că nu întrunesc cele trei calităţi ale mijloacelor de plată, respectiv nu sunt mijloace de schimb, de tezaurizare sau unităţi de cont”, a subliniat Ruxandra Avram (BNR).
Nu cred că există dubii în ceea ce priveşte funcţiile de mijloace de plată sau unităţi de cont ale monedelor virtuale.
Există discuţii despre “store of value” sau funcţia de tezaurizare/economisire. Valoarea monedelor virtuale este prea volatilă (deşi aici depinde, poate este prea volatilă pentru unii) ca să îndeplinească această funcţie. Totuşi, este ciudată această critică venită din partea unui angajat al BNR. De ce? Simplu. În ultimii 25 de ani, leul emis de BNR nu a îndeplinit această funcţie şi totuşi se pare că este moneda naţională. BNR a distrus valoarea leului şi această funcţie de economisire încât a fost înlocuit în tranzacţii de alte monede. Astfel, pe lângă funcţia de economisire, BNR a distrus şi funcţia de mijloc de plată.
BNR nu recunoaşte monedele virtuale pentru că îndeplinesc doar două din cele trei funcţii ale banilor. Dar recunoaşte leul care îndeplineşte doar o funcţie din trei. Singurul motiv pentru care leul este astăzi în circulaţie şi nu a fost eliminat complet de euro sau dolar este plata impozitelor, care este permisă doar în lei. Dacă era posibil ca impozitele să se plătească în euro sau dolar, leul ar fi dispărut de mult. În plus, fără leu, nu ar mai fi fost problemele creditelor în valută.
