Opinii

 

Ce contează-al vremii curs!? Hai să punem de-un... concurs!

Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe ultimul meu articol, în care făceam referire la faptul că din anul 2008 nu s-a mai organizat niciun concurs pentru ocuparea posturilor de conducere din instituţiile/unităţile de învăţământ şi a celor de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare, că diriguitorii sistemului educaţional au şi purces la fapte. Iniţial, dl. Mihai Sorin Cîmpeanu, noul ministru al Educaţiei, a prefigurat derularea în timp şi spaţiu a acestui ambiţios program, prin care se urmăreşte colonizarea cu pesedei & co. (pecei, uneperei, pelerei, udemerei etc.) a tuturor acestor funcţii.
Aflat la Vaslui, pe 26 ianuarie a.c., ministrul a declarat că „specialiştii” din minister lucrau la finalizarea metodologiei de concurs pentru funcţiile de directori de şcoli, precum şi la calendarul acestor examene. Justifica această decizie prin necesitatea de a avea cei mai competenţi manageri la conducerea instituţiilor şi unităţilor de învăţământ: „Pentru a putea avea manageri competenţi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar, este nevoie de concursuri. Am solicitat colegilor mei din minister să finalizeze proiectul metodologiei de concurs, să o lanseze cât se poate de repede în dezbatere publică şi să fie promovată prin ordin de ministru. De asemenea, am solicitat ca, în paralel, să avem o propunere de calendar cu privire la desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de director, care să înceapă în luna martie a acestui an”.
Ulterior, ministrul (care ne asigura astfel că simpla organizare a unor concursuri rezolvă problema ocupării funcţiilor de conducere de către „manageri competenţi”!), ne–a adus la cunoştinţă şi calendarul derulării acestor atât de mult aşteptate evenimente: „pe 9 februarie lansăm concursurile pentru funcţiile de inspector şcolar general, ele s-ar putea încheia în două luni, deci pe 10 aprilie. Pe 20 martie, la circa o lună diferenţă, putem lansa concursurile pentru inspectorii şcolari generali adjuncţi şi pentru directorii caselor corpului didactic, după care vom lansa concursurile pentru directorii de unităţi şcolare. Succesiunea este logică, întrucât pentru organizarea concursurilor de directori inspectoratele şcolare au un rol important alături de reprezentanţii autorităţilor locale, deci ei trebuie să fie deja stabili, cu concursurile finalizate”.
Aşa cum ne anunţase, peste doar câteva zile s-a trecut de la vorbe la fapte! Ca şi cum prăpădul s-ar fi abătut asupra turmelor mioritice rămase fără de păstori educaţionali!
Vineri, 6 februarie 2015, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr. 3.169/2015 al ministrului Educaţiei privind modificarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic, prin care s-au adus modificări şi completări Metodologiei aprobată prin OMECTS nr. 5.557/2011.

Deşi ştia că „graba strică treaba”, ministerul a stabilit un calendar foarte strâns pentru derularea primului dintre aceste „concursuri”: dosarele de înscriere pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general putând fi depuse, între 18-23 februarie 2015, la sediile inspectoratelor şcolare pentru ale căror funcţii de conducere se candidează, iar probele de concurs (pentru ocuparea celor 42 de funcţii de inspector şcolar general) se susţin la sediul MECS, în perioada 11-20 martie 2015. Şi astfel, dintr-o dată, guvernanţii au complinit o lipsă care se afla în stand-by de vreo... 8 ani!
Conform dispoziţiilor legale în vigoare, după modificarea lor prin actul normativ invocat, pentru ocuparea acestor funcţii de conducere poate candida orice cadru didactic care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:
a) să fie membru al corpului naţional de experţi în managementul educaţional;
b) să fie absolvent al unei instituţii de învăţământ superior, cu diplomă de licenţă;
c) să fie cadru didactic titular în învăţământ/într-o unitate de învăţământ şi să aibă gradul didactic I sau titlul ştiinţific de doctor;
d) să aibă o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 8 ani, dintre care cel puţin 5 în ultimii 10 ani;
e) să deţină calificativul „foarte bine” în ultimii 5 ani şi să nu aibă sancţiuni disciplinare în anul şcolar curent;
f) să prezinte o recomandare/caracterizare vizând calităţile profesionale, manageriale şi morale din partea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ sau din partea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar ori recomandarea senatului universităţii sau a organului de conducere al instituţiei în care candidatul îşi desfăşoară activitatea la data înscrierii la concurs;
g) să nu fi desfăşurat poliţie politică şi să nu fi fost lipsit de dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în învăţământ, prin hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală;
h) să fie apt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea funcţiei, conform prevederilor Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011;
i) să nu fi împlinit vârsta standard de pensionare la data susţinerii concursului.
Printre modificările aduse Metodologiei de organizare a concursului pentru ocuparea acestor funcţii, s-a aflat şi cea referitoare la renunţarea la condiţia ca „la data susţinerii concursului”, candidatul să aibă „vârsta cu cel puţin 4 ani mai mică decât vârsta legală de pensionare”, prevăzându-se ca acesta „să nu fi împlinit vârsta standard de pensionare la data susţinerii concursului” (Metodologie, art. 2 lit. i)).
S-a mai prevăzut (prin modificarea lit. f) a art. 9 din Metodologie, care se referea la Încetarea contractului de management „la îndeplinirea condiţiilor de pensionare”), că încetarea contractului intervine „la încetarea contractului individual de muncă a cadrului didactic titular în sistemul de învăţământ”! Căruia, prin această modificare, i se poate prelungi activitatea cu mult dincolo de vârsta standard de pensionare, menţinându-l în funcţie!
Ca şi cum nu era de ajuns, s-a umblat şi la probele de concurs, pentru a nu-i expune prea tare pe potenţialii „catindaţi” unici, provenind în marea lor majoritate doar dintr-o singură parte a spectrului politic actual.
Şi au făcut modificări, edulcolând unele cerinţe. Iniţial în Metodologie se preciza faptul că acest concurs (pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic) cuprindea 3 probe, între care „susţinerea, în 30 de minute, a unui test-grilă, utilizând calculatorul”, probă care consta în „rezolvarea a 10 itemi de management educaţional şi administrativ, dintre care 3 itemi vor fi formulaţi în limba străină aleasă de candidat”, (fiecare item urmând să fie punctat, conform fişei de evaluare prevăzute în Anexa nr. 5, cu 0,75 puncte), test care, după rezolvare, urma să fie „expediat la o adresă de e-mail indicată de comisia de concurs” (Metodologie, art. 11 alin. (1) lit. b), punctele (i)-(ii));
După modificare, aceste prevederi au dobândit următorul conţinut: din cele 10 întrebări de management, doar „2 (doi) itemi vor fi formulaţi în limba străină aleasă de candidat” fiecare item fiind punctat cu 0.85 puncte, trimiterea la o adresă de e-mail a testului rezolvat fiind punctată cu 1,50 puncte (iniţial fiind punctată cu 2,50 puncte). Precizăm că limbile străine din care poate alege candidatul sunt: engleza, franceza, italiana, spaniola, germana şi rusa.
Alte modificări vizează componenţa comisiilor de concurs (Metodologie, art. 7, lit. b)-c)), precum şi Contractul de management pe care viitorii inspectori şcolari generali îl vor încheia cu ministrul educaţiei. Printre modificările aduse contractului, se află următoarele: în atribuţiile inspectorului general intră coordonarea nu numai a activităţii casei corpului didactic, ci şi aceea a „palatului, cluburilor elevilor şi cluburilor sportive şcolare” din judeţ; inspectorul va avea obligaţia „să dispună constituirea şi actualizarea periodică a bazelor de date” existente la nivelul inspectoratului şcolar, precum şi obligaţia de a transmite Ministerului „situaţiile statistice şi orice alte informări, în termenele solicitate”.
Bibliografia de concurs conţine un număr de 13 surse (4 legi, o ordonanţă, o ordonanţă de urgenţă, 3 metodologii/regulamente aprobate prin ordin de ministru, capitolul despre Educaţie din Programul de guvernare 2013-2016, precum şi 3 cărţi, editate în anii 2001, 2004, 2007). Exemplu clasic de diletantism şi încropeală, bibliografia nu conţine acte normative indispensabile exercitării atribuţiilor acestor funcţii, lipsind legislaţia referitoare la atribuţiile de ordonator de credite (de exemplu, Legea nr. 63/2011) ca şi cea privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Partea teoretică este reprezentată de cărţi depăşite (ca nivel al actualităţii informaţiei), de tomuri elaborate pe baza defunctei legislaţii a educaţiei (precum Managementul educaţional pentru instituţiile de învăţământ, editată în 2001)!
Dincolo de comentariile noastre de până acum, se impune să facem o analiză sumară a situaţiei prilejuită de organizarea acestor „întreceri” hei-rupiste, asezonând-o şi cu doar câteva concluzii.
Graba cu care se acţionează este dovada stării de panică a celor ameninţaţi de înlăturarea de la ciolan, decât proba preocupării acestora pentru o mai bună gestionare a sistemului educaţional.
În condiţiile în care se vorbeşte din ce în ce mai mult de eventualitatea basculării actualei majorităţi parlamentare şi de potenţialitatea înlăturării guvernului V. V. Ponta IV, organizarea intempestivă a acestor „concursuri” (într-o perioadă a anului şcolar în care este nevoie de stabilitate şi de predictibilitate pentru desfăşurarea examenelor de sfârşit de ciclu), nu reprezintă tocmai dovada interesului exclusiv politic al PSD-ului (şi a acoliţilor săi) de a-şi asigura controlul asupra sistemului de învăţământ preuniversitar, în perspectiva viitoarelor alegeri locale şi parlamentare?
Dacă timp de cel puţin 7-8 ani prerogativele acestor funcţii au putut fi asigurate prin „detaşare în interesul învăţământului”, ce garanţii există că acum ele vor fi ocupate de candidaţi care fac dovada profesionalismului/competenţei profesionale, atâta timp cât se vor înscrie pentru a participa la „concurs” – în marea majoritate a cazurilor – doar cei care deja le ocupă!?
Ce fel de „concurs” este cel organizat doar pentru a asigura participarea şi/sau reuşita candidatului unic, numit în funcţie de actualul partid de guvernământ!? Despre care toată lumea avizată ştie de către cine, cum şi pentru ce a fost numit!?
Se organizează simulacre de „concursuri” doar pentru a-i întroniza pe „nişte unii” care au fost numiţi pe criterii exclusiv politice, adică pentru gradul sporit de obedienţă şi de moliciune a coloanei vertebrale (pe care le manifestă constant şi necondiţionat!) faţă de comenzile imperative ale mai marilor lor, sau pentru a asigura ocuparea acestor funcţii de către personalităţi care se bucură de prestigiu profesional şi autoritate morală în comunitate, şi care ar putea rezista cu demnitate în faţa eventualelor încercări de traficare a influenţei lor politice!?
Senzaţia de „stabilitate necesară”, pe care această măsură o dă unora dintre aplaudaci, s-ar putea să devină, cât de curând, o altă formă fără fond, în cazul în care majoritatea parlamentară se deplasează spre dreapta, iar guvernul este obligat să plece! Situaţie în care, ca de fiecare dată înainte, noii deţinători ai puterii vor invoca un „motiv” arhifolosit pentru a-i demite pe actualii deţinători, cu sau fără „concurs”: că nu se poate face/aplica nu ştiu ce reformă cu reprezentanţii celuilalt partid (în funcţiile de decizie/execuţie), devenit partid de... opoziţie!
Aşa că aceste „concursuri” nu aduc nimic nou, nu reprezintă o atât de necesară speranţă pentru demararea unei reforme, încurcând şi mai rău lucrurile! Deoarece proaspeţii deţinători de funcţii cu patalama îşi vor negocia la sânge părăsirea lor, optând pentru schimbarea acestora cu funcţiile de directori de şcoală, neocupate prin neprezentare (la concurs)! Viitor de aur pe care îl doreşte şi şi-l pregăteşte şi actualul „General 13”; cel care, după reuşita la concurs, urmată de inevitabila detronare din funcţie, se vede instalat la timona şcolii gimnaziale care are aceeaşi cifră pe fronton. Dacă nu cumva i se pregătesc alte „planuri” de către foştii săi aliaţi din USL. Cum ar fi desfiinţarea PJ-ului acelei şcoli şi dispariţia funcţiei de director!
Se va constitui o altă majoritate, se va forma un alt guvern, se vor clama alte şi alte intenţii reformatoare, se vor face alte metodologii cu alte condiţii de concurs, se vor organiza şi ţine alte... „concursuri” etc.! Iar cu fiecare din aceste noi demersuri inutile, făcute parcă în ciuda interesului general, starea învăţământului preuniversitar va continua să se deterioreze.
Credem cu tărie că a sosit vremea ca alegerea tuturor celor care vor exercita atribuţiile acestor funcţii de conducere să se facă doar pe baza unor criterii de competenţă profesională şi de management educaţional, de integritate morală şi recunoaştere socială, şi nu pentru criterii de clientelism politic, cum avem convingerea că se va întâmpla şi de această dată.
Pentru că altfel, niciun motiv obiectiv nu justifică graba organizării unor astfel de pseudo „concursuri”!

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...