Laboratorul Interjudeţean de expertize criminalistice Braşov, la solicitarea Poliţiei Oraşului Călimăneşti (dosar nr 1025/P/2009), a întocmit Raportul de expertiză criminalistică nr. 92 din 29 iunie 2012. Această analiză desfiinţează “Harta Familiei Munteanu Proprietăţi şi Vecini” ca document legal în baza căruia se poate face o reconstituire justă a drepturilor de proprietate.

Deşi expertul nu a putut stabili vechimea documentului, el precizează în concluziile raportului că “Semnătura dată pe numele Ghica Ecaterina pe înscrisul «Harta familiei Munteanu Proprietăţi şi Vecini» NU aparţine titularei” şi că “Înscrisul în litigiu (...) este contrafăcut”.
În argumentarea concluziilor, expertul a reţinut “deosebiri evidente între înscrisuri din date diferite”, “semnăturile comparate provin de la persoane diferite”, “timbrele aplicate pe aversul înscrisului în litigiu au fost dezlipite de pe alt suport şi aplicate pe înscrisul în litigiu” ş.a. Remarca cea mai inedită aruncă în derizoriu chiar eforturile celor care au contrafăcut harta cu pricina. “Se remarcă faptul că ductele sunt deosebit de uniforme, ceea ce semnifică un dozaj constant al cernelii, fapt ce nu se întâmplă la un toc, uzual în anul 1945 când este datat înscrisul. Presupunând că a fost totuşi utilizat un stilou cu peniţă (destul de rar la acea vreme), ar trebui să se observe porţiuni de traseu duble specifice peniţei, ceea ce nu se întâmplă. Acest fapt ne face să credem că instrumentul scriptural utilizat este un stilou cu gel, inexistent în acea perioadă”, explică expertul în raportul amintit.

Tribunalul Mureş a casat hotărârea 550/2006 a Judecătoriei Brezoi

Aşa cum am mai prezentat, în data de 6 mai 2014, prin Decizia Civilă nr. 917, Curtea de Apel Piteşti a respins recursul declarat de Deaconeasa Gheorghe împotriva unei decizii a Tribunalului Vâlcea din 11 februarie, acelaşi an. Astfel, a rămas valabilă sentinţa civilă nr. 1462 din 21 martie 2013, pronunţată de judecătoarea Monica Rusu de la Judecătoria Brezoi, prin care a fost admisă cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brezoi privind “desfiinţarea în tot a înscrisului intitulat «Harta Familiei Munteanu (străbunic din partea mamei al lui Deaconeasa) Proprietăţi şi Vecini»”. Acest lucru înseamnă că Sentinţa nr. 550/2006 a Judecătoriei Brezoi, care consfiinţea, în baza “hărţii” lui Deaconeasa, dreptul acestuia şi a altor persoane fizice de proprietate asupra a mii de hectare de teren la Obârşia Lotrului a devenit caducă.
Remintim că, în 17 decembrie 2014, Tribunalul Mureş a admis recursul declarat de reprezentanţii Obştii Pociovaliştea şi Fundaţiei Obştea Sătească Bălceşti Pereşti - comunităţi istorice de proprietari lezate în cazul retrocedării ilegale a 886,42 hectare de teren forestier în zona Obârşia Lotrului. Conform datelor postate pe portalul instanţelor, prin decizia civilă nr. 646 din 17.12.2014, Tribunalul Mureş (dosar 7.515/90/2006) a casat hotărârea Judecătoriei Brezoi din octombrie 2006 care a stat la baza mai multor puneri ilegale în posesie şi a trimis cauza spre rejudecare la Judecătoria Târgu Mureş.

Tăieri ilegale şi comercializarea masei lemnoase contra milioane de euro

În această situaţie, procurorii anticorupţie trebuie să cerceteze şi exploatările masive de pădure care s-au efectuat pe terenurile retrocedate şi ale căror principal beneficiar a fost, aşa cum arătam într-o ediţie anterioară, concernul austriac Holtzindustrie Schweighofer, unele prin firma intermediară Cascade Empire (reprezentant Lucian Petre). În această ediţie revenim cu un document care demonstrează, încă o dată dacă mai era nevoie, că s-au antamat şi efectuat tăieri ilegale chiar înaintea pronunţării hotărârii 550/2006 a Judecătoriei Brezoi şi a punerilor în posesie.
Astfel, prin “Contractul de cumpărare cu clauză de garanţie” nr. 3969/30.11.2004, SC Soficarm SRL Călimăneşti, prin asociatul unic şi administratorul Gheorghe Deaconeasa, se angaja să vândă direct către Holtzindustrie Schweighofer, cu sediul în România, în oraşul Sebeş, judeţul Alba, 22.000 mc lemn răşinoase pe picior. În contract sunt menţionate şi instrumentele bancare folosite de cumpărător, care se garantează cu “marfa” cumpărătorului pentru achitarea în avans (cu titlu de garanţie) a 420.000 euro inclusiv TVA.
Tranzacţia respectivă este evidenţiată şi de datele contabile puse de Holtzindustrie Schweighofer la dispoziţia reprezentanţilor Inspectoratului General al Poliţiei Române, secţia de investigare a fraudelor, în urma unei adrese trimise de poliţişti austriecilor în 11 noiembrie 2008 (nr. 9338).
Surpriza este că, din fişa creditor a SC Soficarm la Holtzindustrie Schweighofer, rezultă că numai în 2005 rulajul dintre cele două societăţi a depăşit 2.414.333 lei, echivalentul, la vremea respectivă a aproape 700.000 de euro la paritatea din anul respectiv!
În plus, Deaconeasa a comercializat masă lemnoasă către Holtzindustrie Schweighofer şi prin intermediul altei societăţi pe care o deţine, Almera Comp SRL, în valoare totală, potrivit fişei creditor de la societatea austriacă, de 2,725.657 lei, adică peste 800.000 de euro!
În ediţia viitoare, vom prezenta dovezi că ilegalităţile au fost constatate şi de alte autortăţi ale statului (IGPR, IPJ Vâlcea, ITRSV etc.) însă rezultatele cercetărilor au fost ignorate ori de anumiţi procurori, ori chiar de către instanţe.

Deaconeasa susţine că pe dosarele sale s-a pus presiune politică pentru a ceda din terenuri

Inginerul silvic Gheorghe Deaconeasa continuă să susţină că este îndreptăţit să deţină întinsele suprafeţe de la Vidra. Ba, mai mult, acuză presiuni asupra dosarelor din partea unor nume grele din politica naţională, cel mai rezonant fiind cel al Elenei Udrea. “Sunt unii maidanezi care se uită acum ca «dânsul» (viţelul – n.r.). Anunţ că mai sunt trei la «pachetul» Udrea: Faur, Mihăilă... ultimul va fi «bomboana pe colivă». Cine sapă groapa altuia.... Când vine rândul lui Mihăilă, Nastasia, Ionescu Anca Nicoleta şi prietenul ei? Dar a celor de la Vâlcea care se întâlneau cu mafia la Ana Maria Pătru (actualul preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, prietenă apropiată cu Udrea – n.r.) acasă, la Vlădeşti, să hotărască soarta mea?”, a postat zilele trecute Deaconeasa pe propriul cont de socializare.
Ce e drept, Deaconeasa i-a acuzat public, încă din 2013, pe Mihăilă şi Nastasia că, în martie 2010, au venit la pensiunea sa şi au cerut şase hectare de teren în numele Elenei Udrea. Dar şi asta poate fi interpretat ca un semn că inginerul silvic a simţit că pierde masiv teren în instanţele de judecată ce-i anulează documentele. Potrivit fostului şef al Ocolului Silvic Voineasa, la două luni după întâlnirea amintită, a fost abordat de doi interpuşi care au achiziţionat suprafeţele de la Deaconeasa, sub ameninţarea unor dosare penale. El susţine că nu şi-a mai văzut banii, iar acum se luptă în instanţă să anuleze contractele de vânzare-cumpărare. Nastasia a fost ridicat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru dosarul “Gala Bute”.
Ion Mihăilă, fost director în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), actual deputat de Bucureşti din partea UNPR, şi Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în MDRT, au lucrat în minister în perioada în care destinele şi bugetul instituţiei erau dirijate de Elena Udrea.