Potrivit tabelului creanţelor publicat, săptămâna trecută, de administratorii judiciari Rominsolv şi BDO Restructuring în Buletinul Insolvenţei Oltchim Râmnicu Vâlcea, societate de stat aflată în insolvenţă înregistrează datorii totale de 3,45 miliarde de lei (800 de milioane de euro). Din acestea sunt garantate 900 de milioane de lei, bugetare - 1,28 miliarde de lei şi chirografare - 1,25 miliarde de lei. Cel mai probabil, potrivit procedurilor de insolvenţă, creditorii chirografari nu vor mai putea recupera nimic din ce li se cuvine. Statul beneficiază şi el de prioritate la recuperarea creanţelor, ca şi foştii sau actualii salariaţi.
Băncile sunt cei mai mari dintre creditorii cu creanţe garantate. BCR se află pe primul loc, cu 230 de milioane de lei, un sfert din totalul creanţelor garantate. Banca Transilvania se situează pe locul secund, cu 160 de milioane de lei (18% din totalul creanţelor garantate). Din această categorie mai fac parte creditori precum Electrica (cu 227 de milioane de lei), Petrom (55 de milioane de lei) sau Societatea Naţională a Sării Salrom (17 milioane de lei).
Oltchim datorează în total salariaţilor 9 milioane de lei. Combinatul datorează statului 1,2 miliarde de lei, din care 50% sunt la AAAS şi 6% (60 de milioane de lei) la Mediu. Creditorii chirografari sunt în număr de 268, constând în firme şi persoane fizice, şansele ca ele să-şi recupereze creanţele totale de 1,26 miliarde de lei fiind aproape nule.
Planul de reorganizare, votat de Comitetul Creditorilor în 10 martie
Odată cu publicarea tabelului creditorilor, privatizarea Oltchim este considerată încheiată. Combinatul nu va mai fi scos la vânzare timp de cel puţin trei ani, cât durează implementarea planului de reorganizare. “S-au dovedit nişte investitori neserioşi. Nu s-a prezent nimeni, nici chinezi, nici turci, nici români, nici SIF 3. Noi elaborăm acum planul de reorganizare, care va fi votat de Comitetul Creditorilor în 10 martie 2015, în perioada de până atunci urmând să se înfiinţeze şi SPV-ul Oltchim”, a declarat zilele trecute avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari.
SPV reprezintă un Oltchim 2 ce va reuni activele viabile ale fabricii, inclusiv petrochimia de la Arpechim. Datoriile negarantate vor rămâne pe vechiul Oltchim şi, cel mai probabil, recuperarea lor se va face doar într-o măsură foarte mică, potrivit economica.net. Până la data aprobării de către creditori a planului de reorganizare, activitatea Oltchim va continua în forma actuală, necesarul de cash al societăţii urmând să fie asigurat din credite-furnizor, precum şi din eliminarea unor costuri actuale cum ar fi plata energiei şi a aburului prin terţi. Conducerea societăţii urmăreşte să ajungă direct la producător pentru plata acestor utilităţi.
Plăţi compensatorii pentru disponibilizaţi, plătite din 2015
Statul ar fi dorit să privatizeze Oltchim, societate intrată în insolvenţă de doi ani, însă niciun investitor nu a depus vreo ofertă pentru preluarea fabricii. De-a lungul acestei perioade, reprezentanţi ai Guvernului au susţinut că există declaraţii de intenţie ale unor firme chineze, turceşti sau româneşti pentru preluarea combinatului vâlcean. După mai multe termene până la care s-a aşteptat o ofertă fermă, ultimul fiind în 12 decembrie, nu s-a concretizat niciuna dintre ele.
În contextul planului de reorganizare, eventualele disponibilizări se vor face numai cu plata salariilor compensatorii conform contractului de muncă, o adevărată povară moştenită, potrivit declaraţiilor lui Piperea. “Am moştenit de la fosta conducere un contract defectuos de muncă, care prevede plăţi compensatorii uriaşe, între 15 şi 36 de salarii. Noi vom plăti toate aceste compensatorii, începând cu 2015, chiar dacă acest lucru înseamnă o povară de 8 milioane de euro”, precizează administratorul judiciar.
Combinatul înregistrează profit operaţional
Conform raportărilor oficiale, începând cu ultimul trimestru al anului trecut, combinatul a intrat pe profit operaţional (336.000 de euro în octombrie, şi 400.000 de euro în noiembrie) şi a ajuns la un grad de încărcare de 27%.
“Personal, mă declar dezamăgit de neseriozitatea potenţialilor investitori, în special de cea a chinezilor Baota Petrochemical – Junlun Petroleum, la a căror solicitare s-a decalat de două ori termenul limită de privatizare a Oltchim. Iniţial, aceştia s-au declarat interesaţi să cumpere Oltchim la pachet cu Rafinăria Arpechim, apoi, recent, ar mai fi dorit să cumpere doar o secţie din combinat. În aceste condiţii, nu ne mai interesează. De restul candidaţilor, nici nu mai vorbesc. Neseriozitate”, a mai spus Piperea.
Anul trecut, de combinatul vâlcean s-au declarat interesaţi consorţiul chinezesc Baota Petrochemical – Junlun Petroleum, SIF Transilvania, grupul Chimcomplex al omului de afaceri Ştefan Vuza, precum şi o companie din Turcia al cărei numei nu a fost dezvăluit de Piperea.
Chinezii şi SIF Transilvania ar fi fost interesaţi doar de preluarea la pachet a Oltchim cu Rafinăria Arpechim Piteşti, ce aparţine Petrom. Guvernul, prin Ministerul Economiei, a purtat negocieri cu Petrom pentru preluarea rafinăriei, care însă nu au ajuns la niciun rezultat. Petrom ar fi fost dispusă să cedeze rafinăria fără niciun ban, cu preluarea de către stat a obligaţiilor de mediu de circa 200 de milioane de euro. La rândul său, Ministerul Economiei ar fi vândut la pachet Oltchim cu Arpechim unui investitor potent financiar, capabil să investească sute de milioane de euro în aducerea la capacitate a celor două unităţi. Însă, în ciuda mesajelor încurajatoare venite din partea Guvernului şi a Petrom, transferul de proprietate nu s-a realizat.
Preţul ţintă pentru pachetul Oltchim-Arpechim era de circa 300 de milioane de euro, iar investitorul selectat ar fi urmat să preia şi obligaţiile de mediu aferente Arpechim. În plus, ar mai fi trebuit să mai investească alte sute de milioane de euro în repornirea tuturor instalaţiilor din cele două unităţi.
