Prin încălcarea prevederilor mai multor articole din Legea administraţiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa extraordinară a CJ Vâlcea de azi (vineri, 12 decembrie) au fost dezbătute şi aprobate prin vot doar două proiecte de pe ordinea de zi, cele care vizau repartizarea unor sume de bani primăriilor şi o rectificare a bugetului judeţean. Primul punct de pe ordinea de zi, care viza alegerea unui vicepreşedinte cu atribuţii de preşedinte (funcţia de preşedinte fiind declarată vacantă de prefectul judeţului, Dumitru Nicu Cornoiu, din cauza decesului titularului, Ion Cîlea - PSD) a fost amânat pentru următoarea întâlnire. În acest context, potrivit prevederilor legii 215, toate deciziile adoptate de legislativul vâlcean sunt nule de drept.

Joi, 11 decembrie, co-preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, a remis presei spre publicare o scrisoare deschisă adresată tuturor forţelor politice locale, prin care invocă, printre altele, “Stabilirea, pe baze consensuale, a viitoarei echipe de conducere a Consiliului Judeţean Vâlcea. Această discuţie ar trebui să plece de la raportul forţelor politice din Consiliul Judeţean şi să reprezinte un nou început al modului de management al judeţului, inclusiv prin schimbarea, fără excepţii, a tuturor celor care au făcut parte din conducerea executivă a instituţiei”. Cu alte cuvinte, parlamentarul îşi exprima fără ocolişuri intenţia de a-şi revoca inclusiv colegul de partid care este vicepreşedinte al CJ Vâlcea, Bogdan Pistol. Buican nu a înţeles absolut nimic din votul dat de români, pe 16 noiembrie, pentru Klaus Iohannis, dar îndrăzneşte să-şi însuşească investiţia de încredere acordată de români preşedintelui PNL. Ba chiar să o şi folosească în motivarea unor demersuri ce vizează strict interesul propriu!

Ambiţii personale, discernământ politic lipsă, activitatea CJ blocată la sfârşit de an

În urma insistenţei exprimate şi în forurile de conducere ale filialei de co-preşedintele PNL Vâlcea, deputatul Cristian Buican, luni este de aşteptat ca pe ordinea de zi sa fie inclusă şi alegerea altor vicepreşedinţi în locul actualilor deţinători ai funcţiilor (Bogdan Pistol - PNL şi Dumitru Persu - PSD). În Consiliul Judeţean Vâlcea, PNL deţine majoritatea aleşilor (16, din care 5 au fost aleşi în 2012 pe listele PDL). PSD este reprezentat de 13 consilieri, iar 3 s-au declarat independenţi în baza OUG 55/2014. Decizia politică adoptată de PNL Vâlcea prevede că fiecare dintre filialele judeţene ale formaţiunilor ce au fuzionat (vechiul PNL, respectiv PDL) să-şi desemneze câte un reprezentant. În acest context, cele mai mari şanse de a fi ales vicepreşedinte cu atribuţii de preşedinte le are fie consilierul judeţean Romulus Bulacu (preşedinte PDL Vâlcea şi co-preşedinte al PNL Vâlcea), fie unul dintre cei 11 consilieri judeţeni aleşi în 2012 din partea vechiului PNL, mai puţin actualul vicepreşedinte, Bogdan Pistol. Potrivit surselor noastre, la întâlnirea internă a conducerii PNL Vâlcea, co-preşedintele Cristian Buican l-a ameninţat pe Pistol chiar cu excluderea din partid dacă nu se supune voinţei liderului. Deputatul Cristian Buican nu-şi pune nici de această dată o problemă foarte simplă. Politic, tocmai şi-a obligat colegii care reprezintă PNL în CJ Vâlcea să încalce legea. În şedinţa de vineri trebuia neapărat desemnat prin votul aleşilor judeţului vicepreşedintele care preia atribuţiile preşedintelui instituţiei. Funcţia este vitală (este ordonator principal de credite, conduce şedinţele consiliului ş.a.) pentru ca majortatea actelor emise de instituţie şi de aparatul propriu să fie legale, deci şi utile.

Cine nu a respectat Statutul PNL, nu dă prea mulţi bani nici pe lege

Dispoziţiile Articolului 118 din Legea 215 prevăd că, în cazul vacantării funcţiei de preşedinte al consiliului judeţean “atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie”. Alineatul (3) al articolului 119 stipulează că “în cazul încetării înainte de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean, prefectul ia act prin ordin şi înştiinţează consiliul judeţean în vederea alegerii unui nou preşedinte”. Alineatul (4) din articolul 106 al aceleiaşi legi reglementează situaţii similare cu cea din prezent, de la CJ Vâlcea: “(4) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului judeţean se face de îndată”. Conform prevederilor legii 215, o şedinţă ordinară nu poate fi convocată decât de preşedintele CJ sau vicepreşedintele căruia îi sunt delegate prin votul aleşilor judeţului atribuţiile acestei funcţii, lucru care la CJ Vâlcea nu s-a petrecut: “Art. 106 - (6) În situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedinţă ordinară, aceasta se va face de către vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 118”. Tot legea 215 spune că vicepreşedinţii nu pot fi revocaţi sau aleşi decât în şedinţe ordinare. Orice şedinţă trebuie să fie condusă de preşedintele CJ sau de vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte, care semnează de legalitate, alături de secretarul judeţului, ordinea de zi şi procesul verbal al fiecărei şedinţe.

Art. 106
(1) Consiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean.
(2) Consiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului judeţean, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.
(3) Convocarea consiliului judeţean se face în scris, prin intermediul secretarului general al judeţului, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.
(4) În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului judeţean se face de îndată.
(...) (6) În situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedinţă ordinară, aceasta se va face de către vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 118.

Art. 108
(1) Şedinţele consiliului judeţean sunt conduse de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 118.

Art. 109
(...) (2) Hotărârile se semnează de preşedinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreşedintele consiliului judeţean care a condus şedinţa şi se contrasemnează pentru legalitate de secretarul general al judeţului.

Art. 116
(1) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:
a) asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative;
b) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţei consiliului judeţean;
c) dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor consiliului judeţean;
d) întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia;
e) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului judeţean şi analizează periodic stadiul îndeplinirii acestora;
f) conduce şedinţele consiliului judeţean;
g) coordonează şi controlează activitatea instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judeţean;
h) exercită funcţia de ordonator principal de credite;
i) întocmeşte proiectul bugetului propriu al judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;
j) urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
k) propune consiliului judeţean spre aprobare, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii, numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de specialitate, a instituţiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
l) prezintă consiliului judeţean, anual sau la cererea acestuia, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor proprii şi a hotărârilor consiliului;
m) propune consiliului judeţean numirea şi eliberarea din funcţie, în condiţiile legii, a conducătorilor instituţiilor publice şi serviciilor publice de sub autoritatea acestuia;
n) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;
o) îndrumă metodologic, urmăreşte şi controlează activităţile de stare civilă şi autoritate tutelară, desfăşurate în comune şi oraşe;
p) acordă, prin aparatul propriu şi serviciile de specialitate ale consiliului judeţean, sprijin şi consultanţă tehnică şi juridică pentru autorităţile administraţiei publice locale, comunale şi orăşeneşti, la solicitarea acestora;
q) coordonează, controlează şi răspunde de activitatea privind protecţia drepturilor copilului.
(2) Preşedintele consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile prevăzute la alin. (1) lit. g) şi p).
(3) Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.

Art. 118
(1) În cazul suspendării preşedintelui atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie.
(2) În celelalte cazuri de absenţă a preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie.

Art. 119
(...) (3) În cazul încetării înainte de termen a mandatului preşedintelui consiliului judeţean prefectul ia act prin ordin şi înştiinţează consiliul judeţean în vederea alegerii unui nou preşedinte.
Legea 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare