La marginea oraşului Drăgăneşti-Olt prinde contur pe zi ce trece o reconstituire a condiţiilor de trai de acum două mii de ani ale dacilor. Iniţiativa ar folosi şi unei localităţi din Vâlcea pe teritoriul căreia a existat cândva Buridava Dacică. Până în momentul în care autorităţile locale din Ocnele Mari vor reuşi să demareze un astfel de proiect, care se dovedeşte că nici nu a fost costisitor şi va ajuta mult la atractivitatea unui oraş din judeţul vecin, lângă Drăgăneşti se lucrează intens la amenajarea unei fortificaţii – replică a unei cetăţi dacice de acum 2.000 de ani. Construcţia e ridicată cu materiale de construcţie specifice acelor vremuri: pământ, lemn, stuf. De la anul, vizitatorii chiar se vor putea caza în locuinţele din cetate.
Iniţiatorul proiectului, muzeograf pasionat şi artist
Ideea de a ridica fortificaţia dacică îi aparţine directorului Muzeului “Câmpia Boianului” din Drăgăneşti-Olt, profesorul Traian Zorzoliu, care mai este considerat şi “părintele“ primului parc neolitic din Europa. La cei 78 de ani, încă se mândreşte cu reuşite inclusiv din penel, fiind pictor profesionist, cu peste 3.500 de lucrări semnate. Profesorul Traian Zorliu este fondatorul mai multor muzee în ţară şi nu numai, detalii pe care şi le-a adăugat la descriere pe pagina online a primăriei Drăgăneşti - Olt, la secţiunea dedicată muzeului pe care îl conduce. A înfiinţat, în total, zece muzee şi a contribuit la crearea multor altora. În afară de muzeul de la Drăgăneşti, el a mai înfiinţat Casa Memorială “Nicolae Titulescu”, Complexul etno-cultural de la Stoicăneşti, Muzeul Mânăstirii Brâncoveni, Muzeul Mânăstirii Arnota, Muzeul Istoriei Cărţii Vâlcene a Episcopiei, Muzeul Mânăstirii Curtea de Argeş, Pinacoteca “Nicolae Titulescu” din Chişinău şi a refăcut Muzeul Coziei.
“Primul contact cu cercetarea ştiinţifică şi arheologia l-am avut înainte de înfiinţarea muzeului pe şantierele arheologice din ţară: Ocniţa Buridava, Sarmizegetusa Regia, Adamklisi, Sucidava şi la Poduri în Moldova. Trăim pe aceste meleaguri de mii de ani. Strămoşii noştri traci şi înaintaşii lor îndepărtaţi s-au aşezat lângă apa Oltului umbrită de codri seculari, bogaţi în peşte şi vânat. Urmele lor le-am întâlnit de multe ori pe prundul Oltului, descoperindu-le uneltele din gresie cioplite în creasta de cocoş”, dezvăluie pasionatul profesor arheolog.
CJ Olt finanţează lucrările cu 250.000 lei
Traian Zorzoliu şi-a propus să reamenajeze antica davă getică dintr-o localitate apropiată oraşului Drăgăneşti - Olt, satul Gălmezi din comuna Sprâncenata, scoasă la iveală în urma unor săpături arheologice desfăşurate între anii 1976-1983. Lucrarea este realizată integral cu fonduri de la Consiliul Judeţean Olt, costul total fiind estimat la aproape 370.000 lei, din care ultimii 250.000 lei au fost alocaţi la sfârşitul lunii octombrie a.c. Lucrările au demarat în august 2013, iar proiectul trebuia terminat la sfârşitul anului trecut, dar lipsa banilor a împiedicat acest lucru. În primăvara acestui an au fost reluate lucrările pentru că abia atunci s-au găsit banii necesari. În prezent, fortificaţia se conturează pe zi ce trece, fiind realizată în proporţie de aproape 60%, potrivit estimărilor fondatorului ei. La sfârşitul lunii trecute, Consiliul Judeţean Olt a alocat proiectului suma de 250.000 lei pentru finalizarea lucrărilor. Inaugurarea obiectivului este planificată pentru vara anului viitor. “Este un proiect ce se vrea a rămâne peste ani dovada, pentru generaţiile de azi şi cele viitoare, a modului cum arăta viaţa dacilor liberi de acum 2.000 de ani. De aceea am decis ca, pe parcursul derulării lucrărilor, să respectăm toate cercetările şi descoperirile arheologice în acest sens, astfel încât nimeni să nu poată spune că nu am ţinut cont de epoca respectivă. Vom reconstitui în incinta acestei fortificaţii întreg spaţiul întins din interiorul unui asemenea loc din acele vremuri: spaţii de locuit şi de încălzire, un templu pentru venerarea zeilor nelipsit pe atunci, foişoare de alarmă etc. Am adoptat soluţii tehnice moderne ascunse, ce oferă durabilitate fiecărei construcţii ce compune obiectivul, fără să ştirbească însă imaginea epocii în care acestea au existat”, a declarat iniţiatorul proiectului.
Turiştii vor trăi exact ca dacii, în urmă cu 2000 de ani
“Cetatea”, cum este denumită fortificaţia de locuitorii din zonă, se ridică la circa 30 de metri deasupra solului. “Palisada” (zidul de apărare) înconjoară dava şi are o înălţime de aproape doi metri. Este construită din pământ şi buşteni, exact cum procedau dacii din zonele de câmpie şi deal până acum 2000 de ani. Poarta de intrare şi cea secundară au fost terminate, în stadiu avansat fiind şi mai multe construcţii din incinta fortificaţiei, inclusiv cele patru turnuri. În total vor fi ridicate 23 de construcţii dacice, materialele de bază folosite fiind pământul, lemnul şi stuful. Profesorul Zorzoliu şi echipa lui de la muzeu au avut iniţiativa amenajării şi a unui Templu al Soarelui, ce va amplasat în centrul fortificaţiei. Una dintre construcţii va fi identică uneia a unui comandant al fortificaţiei, iar alta a preotului. Vizitatorii obiectivului istoric se vor putea caza în aceste colibe şi vor trăi, la propriu, ca dacii de acum mii de ani. Turiştii vor dormi pe “laviţe”, pe care, în loc de saltele, vor fi piei de animale şi diverse ţesături. Îşi vor putea găti singuri mâncarea la un cuptor amenajat în interiorul locuinţelor sau la vatra strămoşească şi vor purta straiele dacilor. Din decor nu vor lipsi nici armele, precum sica (sabia lungă, încovoiată la vârf, armă tradiţională a dacilor şi, după unii istorici, chiar unealtă agricolă pe timp de pace), pumnale sau arcuri. În imediata apropiere a davei va fi amenajată o parcare şi spaţii de comercializare a suvenirurilor de inspiraţie istorică.
“Lucrările de restaurare respectă toate descoperirile arheologice privind aşezările dacice fortificate din Câmpia Română, ale tehnologiei epocii. Vorbim aici despre o fortificaţie cu rol strict de apărare, unde familiile nu locuiau în acelaşi loc cu soldaţii, în acele vremuri. Cetatea va fi un documentar istoric în natură şi va permite prezentarea unei veritabile lecţii de istorie. În afara rolului educativ, va fi şi o zonă de agrement”, a explicat şi Mihaela Lală, restaurator în cadrul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt.
