“Săptămâna în Oltenia” continuă seria interviurilor ample cu personalităţi ce au un rol determinant pentru destinul regiunii, dar şi al fiecărui judeţ în parte. În această ediţie, eurodeputatul PSD Victor Boştinaru a avut amabilitatea de răspunde întrebărilor noastre. Personaj politic al Olteniei consacrat la nivel naţional şi internaţional, europarlamentarul rămâne un social-democrat tenace şi elegant, deopotrivă. Îşi susţine crezul politic până la capăt, nu ocoleşte problemele regiunii, dar nici nu le dramatizează. Şi nici nu uită să facă trimiteri, fie ele şi subtile, către adversarii politici români, care uită că în Parlamentul European interesul naţional este primordial.

Adrian Pană: Domnule Victor Boştinaru, cât de vizibilă este Oltenia în Parlamentul European?

Victor Boştinaru: Pentru Parlamentul European şi întreaga Europă, Oltenia este leagănul naşterii lui Constantin Brâncuşi, e o regiune care are contractate proiecte în valoare de 700 de milioane de euro din fonduri europene şi locul despre care vorbesc cu mândrie la microfonul Parlamentului. Europa distinge rar între regiunile unei ţări şi priveşte mai degrabă ţara în ansamblu. România reuşeşte să fie vizibilă atunci când cetăţenii ei se disting pe plan internaţional. Noul comisar român pentru Politică Regională a avut o prestaţie impecabilă în audierile din Parlamentul European, un cercetător de origine română a luat premiul Nobel pentru chimie, după ce, în anul 2009 Herta Muller a primit premiul pentru literatură, iar ambii au studiat la acelaşi liceu din Timişoara. Performanţa în orice domeniu nu are aproape niciodată un caracter insular. Sigur, poţi avea vârfuri de inteligenţă, oameni foarte pregătiţi, dar comunitatea şi apartenenţa ta la aceasta e lucrul care te inspiră, te motivează şi îţi conferă identitatea. Oltenia este la fel de vizibilă în Parlamentul European ca întreaga Românie. Din fericire, ultimii ani au adus o îmbunătăţire a imaginii de care noi, românii, ne bucurăm. Divizarea cu îndârjire şi discursul distructiv din dealul Cotroceni au făcut mai mult rău României decât ne putem imagina. Avem nevoie de un proiect de uniune al tuturor românilor în jurul unor valori comune, valori pe care le regăsesc în totalitate în Oltenia: creativitate, cultură, onoare, ospitalitate, sinceritate şi bucurie.

Oltenii, uniţi în eforturile pentru desemnarea Craiovei drept Capitală Culturală Europeană

A.P.: Sunt şanse ca imaginea acestei regiuni să se îmbunătăţească sub toate aspectele? În acest context, ce rol poate avea desemnarea Craiovei drept Capitală Europeană Culturală şi ce factori naţionali şi locali pot influenţa favorabil acest demers?

V.B.: În mod cert, da! Este un proiect în care atât eu, guvernul ţării mele, dar şi colegii mei din Parlamentul European, investim timp şi resurse. În timpul mandatului meu, Universitatea din Craiova i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa lui Hannes Swoboda, iar capitala Olteniei este centrul unor evenimente politice internaţionale absolut remarcabile. În toate evenimentele pe care le-am organizat, fie că au fost conferinţe, reuniuni la nivel înalt sau lansări de cărţi, Craiova a fost întotdeauna prima mea opţiune. Însemnătatea istorică a acestui oraş, oamenii deosebiţi pe care i-am întâlnit aici şi proiectele pe care ei le promovează sunt atuurile noastre la Bruxelles şi în întreaga Europă.
Proiectul Capitală Culturală Europeană are meritul de a ralia politicienii - chiar dincolo de apartenenţa lor politică - şi cetăţenii - dincolo de pasiunile şi credinţele lor. Este un proiect care trebuie planificat cu mulţi ani înainte, dincolo de ciclurile politice, într-o competiţie onestă şi cu foarte multe beneficii: poate redeschide oraşul şi regiunea pentru turişti şi investiţii străine, poate revigora economic regiunea şi mai ales oraşul, poate aduce acel plus de imagine şi mândrie, dacă vreţi. Procesul supravegheat de Comisia Europeană, presupune analize complexe din partea unui panel format din experţi internaţionali, iar propunerile vin de regulă din partea Ministerelor Culturii. În ceea ce priveşte echipa de Dolj, am convingerea, probată de iniţiative în acest sens, că toate eforturile se îndreaptă către nominalizarea Craiovei drept Capitală Culturală Europeană în anul 2021.

Eurodeputaţii români vor putea negocia cu viitorul Comisar pe aceeaşi limbă

A.P.: Cât poate cântări, revenind strict la ecuaţia politică europeană, la nivel decizional, desemnarea doamnei Corina Creţu drept comisar european?

V.B.: Formal, cetăţenia unui Comisar nu aduce niciun beneficiu ţării menţionate în paşaport. Realitatea, însă, confirmată de regula conform căreia un Comisar nu poate ocupa succesiv acelaşi portofoliu, demonstrează faptul că unele portofolii sunt mai importante decât altele. Prin Comisarul pentru Politică Regională, România a obţinut un succes reputat, în ciuda tentativelor de a folosi procesul de nominalizare pentru un joc electoral ieftin în dauna ţării noastre. Mai mult decât atât, înaintea audierii doamnei Corina Creţu, un eurodeputat român din regiunea noastră, dar de la PPE, era pregătit şi cu o predispoziţie malignă să „vadă sânge pe pereţi”. Realitatea nu doar că a respins categoric premisa bolnavă de a-ţi vedea compatriotul mătrăşit într-un joc politic mărunt, ci am asistat la una dintre cele mai bune audieri a unui comisar, fapt probat de scrisoarea de recomandare din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională. Iată cum demonstrăm, încă o dată, faptul că imaginea pe care noi o proiectăm în afara ţării este sabotată tot de inconştienţa şi interesele politicianiste ale unora dintre noi care încă se consideră români. Mă bucur pentru reuşita României, mă bucur că acest portofoliu este coordonat de către un social-democrat, pentru că, Politica de Coeziune a Uniunii Europene este expresia imuabilă a solidarităţii dintre statele membre. Am activat şi mă implic în continuare în acest domeniu, am fost raportor al Parlamentului European pentru Regulamentul Fondului de Coeziune în perioada 2014-2020 şi am satisfacţia că voi putea avea discuţii şi negocieri cu viitorul Comisar pe aceeaşi limbă, şi la propriu şi la figurat. Doamna Comisar Corina Creţu cunoaşte problemele cu care se confruntă ţările din Europa Centrală şi de Est şi România în special.
Acest lucru o va ajuta foarte mult în a asigura tratamentul egal al tuturor statelor din Politica de Coeziune şi convenirea împreună cu statele membre a măsurilor necesare pentru ca exerciţiul 2014-2020 să nu însemne doar o absorbţie mai bună în termeni cantitativi, dar şi calitativi, prin instrumentele fondurilor de investiţii şi structurale.

Oltenia, performeră la proiecte europene, în comparaţie cu alte regiuni

A.P.: România, în general, şi Oltenia, în special, nu se pot mândri cu o absorbţie relevantă a fondurilor europene? Ce trebuie făcut pentru ameliorarea vizibilă a acestui indicator?

V.B.: Voi spune mereu faptul că o capacitate bună de absorbţie a fondurilor europene este legată inseparabil de capacitatea instituţională şi administrativă a autorităţilor naţionale şi locale, a firmelor de proiectare şi a beneficiarilor direcţi. România a făcut progrese remarcabile în acest sens, iar cifrele nu mint. În octombrie 2012, gradul de absorbţie al României era de 10%. Astăzi, la numai doi ani diferenţă şi puţin peste un an rămas pentru exerciţiul financiar 2007-2013, am atins 40%. Riscurile dezangajărilor automate ale plăţilor este în continuare prezent, dar Guvernul Ponta şi Ministrul Fondurilor Europene, EUGEN Teodorovici, au făcut eforturi considerabile în redresarea situaţiei. Am fost aduşi în această situaţie de guvernările Băsescu-Boc şi de corupţia generalizată a acelor guvernări. La nivelul Regiunii de Sud-Vest, din informaţiile mele, pentru POR, gradul de absorbţie este de 50%, în timp ce rata de contractare a proiectelor este de 120%. Suntem departe de o situaţie ideală, însă, este infinit mai bine ca în perioada neagră a guvernării PDL. Portofoliul pe care România l-a obţinut în Comisia Juncker este o dovadă în plus a restabilirii încrederii în capacitatea României de a produce performanţă.

Creşterea eficienţei energetice, actualizarea şi modernizarea reţelelor de transport, priorităţi

A.P.: Care sunt sectoarele prioritare în care sunt imperative eforturi mai consistente în elaborarea proiectelor de anvergură ce pot primi finanţare europeană în exerciţiul bugetar 2014 - 2020?

V.B.: Contextul internaţional actual a subliniat dependenţa Uniunii noastre de resursele energetice din est. Este o vulnerabilitate exploatată abil şi la maximum de către Kremlin. România, din fericire, are capacitatea de a-şi asigura propriile resurse, chiar dacă pe o perioadă limitată. Creşterea eficienţei energetice, actualizarea şi modernizarea reţelelor de transport a energiei sunt priorităţi pe termen scurt şi mediu. România are la dispoziţie aproximativ 40 de miliarde de euro în perioada 2014-2020. Proiectele de anvergură despre care vorbiţi sunt proiecte integrate. Astfel, acest grup de proiecte cu obiective diferite, dar care asigură o coerenţă, sunt încorporate într-un program comun. Aceste proiecte integrate sunt facilitate şi de abordarea multi-fond pentru care am pledat în negocierile cu Consiliul şi Comisia Europeană, dar şi de conţinutul aproape identic al Regulamentelor Fondurilor Politicii de Coeziune, la care iarăşi am avut o contribuţie decisivă. Sectoarele prioritare sunt indiscutabil: reţelele de transport şi infrastructură, finalizarea proiectelor care răspund nevoilor primare în spaţiul rural, proiectele care asigură dezvoltarea agriculturii româneşti şi asigură competitivitatea industriei României, instrumentele pentru creşterea capacităţii administrative şi consolidarea sistemului de cercetare şi educaţie românesc.

România are un interes major în Acordul Bilateral de Investiţii UE-China, dar şi în parteneriatul UE - SUA

A.P.: Ce demersuri importante ale Parlamentului European se anunţă în viitorul apropiat, cu relevanţă pentru destinul României?

V.B.: E o întrebare foarte bună şi vă mulţumesc! Aşa cum ştiţi, Tratatul de la Lisabona a transformat Parlamentul European într-un forum cu adevărat reprezentativ al cetăţenilor europeni, în bună măsură şi datorită faptului că tratatele internaţionale trebuie să obţină acordul nostru, al eurodeputaţilor, înainte de a fi ratificate. Acest lucru este important pentru că în cazul tratatelor privind schimbul comercial internaţional şi al acordurilor de investiţii cu ţări non-UE, Uniunea Europeană are competenţe exclusive. România are un interes în Acordul Bilateral de Investiţii UE-China, dar şi în Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, sau TTIP, dintre Uniune şi Statele Unite. La toate acestea se adaugă şi implicarea mai activă a Uniunii în restabilirea securităţii pe continentul European şi nu numai. Sunt puţine demersuri ale Parlamentului European care nu au relevanţă pentru destinul României. Putem vorbi aici şi despre noile Regulamente ale Fondurilor Politicii de Coeziune, chestiuni care ţin de revizuirea implementării măsurilor economice prioritare de către statele membre în anul 2014, ameninţările teroriste sau măsurile care se impun pentru combaterea epidemiei cu virusul Ebola.

Eurodeputaţii români la Grupul S&D nu-şi vor bălăcări niciodată ţara de la microfonul PE

A.P.: Are grupul socialiştilor europeni mijloacele şi determinarea necesare pentru a-şi impune proiectele în PE? În acest context, cât de important este grupul europarlamentarilor români şi în ce iniţiative concrete se implică deja?

V.B.: Dacă vedem distribuţia funcţiilor de conducere în Comisiile de lucru ale Parlamentului European, portofoliul obţinut de România în Comisia Europeană, cred că întrebarea dvs. capătă singură un răspuns. Delegaţia României în Parlamentul European este relativ numeroasă, cu suficientă influenţă în conturarea majorităţilor pentru voturi importante. După cum ştiţi, Parlamentul European nu are o putere sau o opoziţie, dar, la acest moment, există o majoritate pro-europeană formată din Grupul S&D şi PPE, capabilă să ducă la bun sfârşit negocierile, acordurile şi rapoartele esenţiale pentru viitorul Uniunii noastre. Prestaţiile candidaţilor socialişti la funcţiile de Comisar au fost iarăşi printre cele mai bune. Frans Timmermans şi Federica Mogherniri spre exemplu au fost probabil printre cei mai buni candidaţi şi au arătat o mare capacitate de a elabora noi politici în sectoare cheie pentru viitorul Uniunii, de la consolidarea modelului economiei sociale de piaţă şi prioritatea pentru investiţii şi crearea locurilor de muncă, la asigurarea prezenţei efective a Uniunii noastre în zonele fierbinţi ale globului. Aşteptările sunt mari din partea cetăţenilor români care ne-au oferit votul pentru Parlamentul European şi vom acţiona întotdeauna în interesul lor şi a Uniunii noastre. Ceea ce eurodeputaţii români la Grupul S&D nu au făcut şi nu vor face niciodată este să-şi bălăcărească ţara de la microfonul Parlamentului, în audierile oficialilor români propuşi pentru diferite funcţii sau chiar pe holurile Parlamentului.

În 2014, România nu a ales niciun eurodeputat cu viziuni anti-europene şi eurosceptice

A.P.: În încheierea acestui interviu, pentru care vă mulţumim, nu putem ignora situaţia politică tensionată din România, pe fondul campaniei electorale prezidenţiale! Are acest context repercusiuni asupra respectării interesului naţional de toţi europarlamentarii români, indiferent de culoare politică? Cum sunt depăşite contradicţiile de ordin politic?

V.B.: În condiţiile în care unul dintre europarlamentarii români este antrenat în competiţia electorală - e drept, absenţa din plenul Parlamentului European, chiar şi pentru câteva săptămâni, este benefică intereselor României, mesajele pe care le propagi în această perioadă vor avea repercusiuni şi la Bruxelles. Atunci când în crezul tău politic pe care îl propui alegătorilor promiţi sistarea oricărui ajutor din partea statului pentru persoanele sărace, pentru educaţie şi cultură, cum te vei putea întoarce şi cum te vei împăca cu valorile europene pe care ai jurat să le aperi? România anului 2014 are meritul că nu a trimis niciun eurodeputat cu viziuni anti-europene şi eurosceptice. Iată cum aşteptările noastre au fost înşelate de un discurs duplicitar şi populist. La acestea se adaugă şi deja vestitele luări de cuvânt total în defavoarea României, fapt care a determinat criza imaginii ţării noastre în vara anului 2012. Perioadele de campanie electorală în Uniunea Europeană sunt perioade normale în parcursul democratic al oricărui stat, iar Parlamentul European nu este spaţiul ideal pentru dezbateri electorale. Diferenţele ideologice, dacă vreţi, se văd în luările de cuvânt şi la vot.