În conferinţa de presă de la BNR de săptămâna trecută mi-a atras atenţia discuţia despre evoluţia numerarului din economie. Există o îngrijorare, din câte înţeleg, legată de numerarul din economie care ar fi crescut “prea mult” sau “prea repede”. Da, numerarul în economie a crescut în perioada 2010-2014, dar este relevantă doar această informaţie?
Dacă ne uităm la dinamica cu care creşte numerarul în economie, vedem că dinamica are un trend de scădere început în ianuarie 2012. Acest lucru ne arată că cererea pentru numerar nu accelerează. Totuşi, ar fi interesant de înţeles şi analizat de ce dinamica numerarului din economie a fost aşa de volatilă în ultimii ani. Nu cred că este vorba de schimbare de preferinţe la câteva luni, ceea ce înseamnă că s-ar putea să existe motive structurale sau şocuri ale politicilor economice care să explice această volatilitate.
Mai mult, dacă ne uităm la cum a evoluat preferinţa pentru numerar în economie, vedem că în masa monetară în sens larg (M3) ponderea numerarului a rămas oarecum constantă. Dacă ne uităm la indicatori ai masei monetare mai restrânşi (M1), vedem că numerarul a crescut mai repede relativ la alte instrumente (depozitele overnight ale băncilor) până în 2012, dar în perioada următoare a avut o pondere constantă. Această evoluţie arată mai mult “deleverigin-ul” din sistemul bancar decât o preferinţă pentru numerar în detrimetul altor instrumente.
Indicatorii monetari oferă foarte multe informaţii pentru cei care înţeleg cum funcţionează o economie. De exemplu, în 2008 au avertizat că urmează o perioadă de criză.
