Sub Lupă

Guvernul Ponta interzice Vâlcii şansa supravieţuirii economice

În Master Planul General de Transport, autostrada Sibiu – Piteşti este retrogradată la nivelul de drum expres în favoarea variantei pe Valea Prahovei

Documentul strategic comandat de Ministerul Transporturilor condus de Ioan Rus (PSD) propune pentru finanţare Comisiei Europene, în exerciţiul bugetar 2014-2020, o autostradă care să lege Piteşti de Craiova şi alte două drumuri expres care să traverseze zone importante din Oltenia. Ignorarea argumentelor economice şi sociale realmente prioritare demonstrează că Guvernului Ponta nu-i pasă de importanţa unor investitori precum Renault, ori de atractivitatea unor zone precum Nordul Olteniei. Autostrada Nădlac – Sibiu – Bucureşti – Constanţa reprezintă principalul culoar rutier strategic al României.
Pe hârtie cel puţin, Ministerul Transporturilor condus de pesedistul Ioan Rus s-a angajat săptămâna trecută să construiască 656 de kilometri noi de autostradă până în 2030, dublând reţeaua existentă în prezent. Ministrul estimează că ar urma să fie amenajaţi în plus peste 2.200 de kilometri de drumuri expres (cu patru benzi, pe care se poate circula cu 100 de kilometri pe oră). Costurile estimate pentru realizarea celor 656 km de autostrăzi, până în 2030, se ridică la 6,589 miliarde de euro, fără TVA, potrivit Master Planului, iar pentru drumurile expres — 17,519 miliarde de euro, fără TVA.
“Este prima oară când avem un document strategic care ne vorbeşte ştiinţific despre ce nevoi sunt de autostrăzi, drumuri expres, aeroporturi, căi ferate”, a declarat Ioan Rus. Potrivit acestuia, documentul strategic (Master Planul General de Transport al României, supus atenţiei Parlamentului miercuri, 1 octombrie) a costat 2 milioane de euro, dar ar putea suferi modificări în urma dezbaterilor publice. Nedorita noutate din Master Plan o reprezintă dispariţia oficială a Autostrăzii Sibiu - Piteşti, arteră rutieră retrogradată, în planul Guvernului, la nivelul de drum expres. Legătura dintre Bucureşti şi graniţa de vest a ţării va fi asigurată prin traversarea Carpaţilor pe Valea Prahovei, nu pe Valea Oltului. Decizia izolează Oltenia de Transilvania din punct de vedere al standardelor moderne de acces rutier şi, mai mult, încalcă acordul încheiat de statul român cu proprietarii Uzinelor Dacia din Piteşti, cel mai mare contributor privat la bugetul de stat, societate care are nevoie ca de aer de o cale de rulare civilizată până la Sibiu.

Doar o autostradă şi două drumuri expres vor trece prin Craiova

Proiectele de autostrăzi prevăzute a fi construite până în 2030 sunt: Sibiu — Braşov (103 kilometri), costuri estimate de 690 milioane de euro, fără TVA; Ploieşti — Comarnic (49 kilometri, 310 milioane de euro, fără TVA); Craiova — Piteşti (115 kilometri, 870 milioane de euro, fără TVA); Braşov — Bacău (158 de kilometri, 2,068 miliarde de euro, fără TVA); Gilău — Borş (177 kilometri, 1,534 miliarde de euro, fără TVA); Comarnic — Braşov (54 kilometri, 1,117 miliarde de euro, fără TVA). Ultimul proiect din listă este şi cel care se califică cel mai bine pentru autostradă, din punct de vedere al indicatorilor utilizaţi.
La capitolul drumuri expres, documentul prevede 16 proiecte: modernizarea centurii existente de sud a Capitalei, Bacău - Suceava, Suceava - Siret, Buzău - Focşani, Bacău - Focşani - Brăila - Galaţi, Turda - Halmeu, Găeşti - Ploieşti - Buzău - Brăila, Lugoj - Craiova, Bucureşti - Alexandria - Craiova, Sibiu - Piteşti, Suceava - Botoşani, Paşcani - Iaşi - Ungheni, Târgu Mureş - Paşcani, Braşov - Piteşti, Bacău - Piatra Neamţ, Constanţa - Tulcea - Brăila (inclusiv podul de la Brăila).
Potrivit aceluiaşi document, România dispune în prezent de 644 de kilometri de autostrăzi şi niciun kilometru de drum expres.

Documentaţiile întocmite pentru Coridorul IV paneuropean, aruncate la coş

Actualul proiect al autostrăzii Sibiu – Piteşti făcea parte din coridorul IV paneuropean. Argumentele pentru care el pare a fi abandonat, cel puţin pentru exerciţiul financiar 2014-2020, fiind înlocuit cu un drum expres, au fost stabilite, potrivit Ministerului Transporturilor, în urma unei analize comparative în 10 puncte. La opt dintre acestea ar fi reieşit că varianta de traseu pe Valea Prahovei este de preferat pentru autostradă celei de pe Valea Oltului. Singurele două criterii la care ar fi fost de preferat traseul Sibiu – Piteşti se referă la viteză (viteza de deplasare pe actuala infrastructură este sub 70% din cea de pe viitoarea autostradă, iar pe celălalt traseu diferenţa ar fi mult prea mică, dat fiind că se circulă cam la 80% din viteza prognozată pentru noua şosea) şi la alinierea la reţeaua europeană de transport: Valea Oltului este în nucleul de bază al TEN-T, pe când traseul de pe Valea Prahovei ar fi doar în reţeaua TEN-T extinsă.
În rest, reprezentanţii Guvernului consideră că traseul pe Valea Prahovei ar fi mult mai avantajos. Valoarea actualizază netă a proiectului este de peste două ori mai mare (6 miliarde de euro faţă de 2,79 miliarde), raportul cost-beneficiu este de două ori mai bun, rata internă de rentabilitate este de 18%, faţă de doar 12% pentru Sibiu - Piteşti, costul investiţiei este de 1,94 miliarde de euro comparativ cu 2,27 miliarde, evaluarea costului cu accidentele arată un impact pozitiv de 1,8 miliarde de euro faţă de 580 de milioane, iar impactul asupra mediului este doar moderat, în cazul Văii Prahovei faţă de “foarte mare”, în cazul Văii Oltului. Tot la acest capitol, beneficiile legate de reducerea poluării aerului ar fi de 860 de milioane de euro, faţă de doar 630 de milioane, pentru Sibiu - Piteşti.

Ioan Rus: “E imposibilă amenajarea autostrăzii pe ambele variante! Se canibalizează reciproc!”

Ministrul Transporturilor pare a avea explicaţiile pregătite din timp pentru decizia luată. În cazul tronsonului ce leagă Piteşti de Sibiu, demnitarul explică de ce traseul de pe Valea Oltului nu se califică pentru autostradă, ci numai pentru drum expres. “Sibiu - Piteşti, conform acestui Master Plan, se califică la regim de drum expres, dacă calculăm din punct de vedere economic, dar şi având în vedere că Sibiu - Făgăraş - Braşov şi tot ce înseamnă Valea Prahovei - Ploieşti - Bucureşti se califică la regim de autostradă, din cauza faptului că se canibalizează una pe alta şi din cauză că Sibiu - Braşov - Ploieşti - Bucureşti este disponibilă pentru peste două milioane de persoane plus o activitate economică masivă existentă din Bucureşti până în Sibiu. Sibiu - Piteşti se califică la regim de drum expres pentru că se adresează unui număr de peste un milion de locuitori şi o activitate economică deosebită în zonă”, a explicat ministrul Ioan Rus. Autorii Masterplanului spun că o viitoare autostradă prin Valea Prahovei ar fi mai utilă pentru România şi pentru că ar permite o conexiune între zona Moldovei şi Bucureşti, pe de o parte, şi zona Moldovei spre vestul ţării, pe de altă parte. În acest sens, în Masterplan apare o autostradă nouă: Braşov-Bacău, care ar avea o lungime de 158 de kilometri şi un cost de circa 2 miliarde de euro.
Ce uită să amintească Ioan Rus este faptul că, în prezent, câştigătorii licitaţiei tronsonului Comarnic - Braşov nu au finanţare pentru proiect. Alte segmente au acumulat ani de întârzieri, iar în 2014 vor fi daţi în exploatare doar 60 de kilometri, şi nu 100, cum anunţase premierul Victor Ponta în 2013.

9 miliarde de euro de la UE pentru autostrăzi, până în 2020

Traseul Sibiu-Piteşti apare în Masterplan sub forma unui proiect de drum expres, cu un cost estimat la 1,977 miliarde de euro pentru cei 115 km de drum. Drumul expres dintre Piteşti şi Sibiu ar avea o rată internă de rentabilitate de 9,3%. Din acest punct de vedere, ar fi pe locul 10 în clasamentul rentabilităţii estimate pentru proiectele de drumuri expres, după Turda-Halmeu (975 de milioane de euro pentru 187 km), sau Suceava-Siret (186 milioane de euro pentru 38 de kilometri).
Lucrările de infrastructură construite din fonduri de coeziune beneficiază de finanţare nerambursabilă în procent de 85% din valoarea lor, cofinanţarea naţională fiind de doar 15%. România va avea la dispoziţie circa 9 miliarde de euro, în exerciţiul bugetar european 2014-2020, prin programul operaţional de transport, pentru construcţia de autostrăzi, la care se adaugă şi alte sume pe care le poate atrage prin fondul de dezvoltare regional. Masterplanul General de Transport este documentul-cheie pe baza căruia România poate primi finanţarea europeană, după ce Comisia va aproba proiectele asumate de România.

10 milioane de euro pentru 1 km de autostradă
Potrivit Masterplanului, în următorii 16 ani, România ar trebui să investească peste 6 miliarde de euro numai în infrastructura rutieră, rezultând un cost per kilometru de aproape 10 milioane de euro.

Două drumuri Transregio şi alte două Eurotrans, în Oltenia

Legătura rutieră dintre Craiova şi Piteşti, potrivit Masterplanului, va fi asigurată de Autostrada A12, numită şi autostrada “Oltenia”. Artera va avea o lungime de 115 kilometri şi va costa estimativ 870 de milioane de euro plus TVA. În martie 2013, CNADNR a anunţat prin SEAP concesionarea lucrărilor de proiectare, construcţie, finanţare, operare şi întreţinere a drumului expres sau autostrăzii Craiova – Piteşti, km 0+000-121+185. La momentul respectiv, valoarea contractului era estimată la 7,2 miliarde de lei – circa 1,6 miliarde de euro.
Potrivit Masterplanului, drumul expres Craiova - Alexandria - Bucureşti are o lungime de 195 de kilometri şi va costa 952 de milioane de euro plus TVA. El se va numi DE1 (Danubius Expres 1 – n.r.), dar va ocoli oraşe importante precum Caracal, Roşiori, Alexandria şi Mihăileşti. Drumul expres Lugoj – Craiova va avea o lungime de 246 de kilometri şi un cost de 1,8 miliarde de euro plus TVA. Artera va mai trece prin Filiaşi, Strehaia, Drobeta, Orşova, Caransebeş.
Pentru Oltenia, în documentul comandat de Ministerul Transporturilor mai sunt cuprinse investiţii în drumuri Transregio precum Corabia - Caracal - Drăgăşani - Râmnicu Vâlcea, cu o lungime de 199 de kilometri şi un cost de 112 milioane de euro plus TVA, şi Filiaşi - Târgu Jiu - Petroşani - Haţeg - Deva - A1, având o lungime de 226 de kilometri şi un cost estimat la 136 milioane de euro plus TVA.
Din categoria drumuri Eurotrans fac parte Craiova - Calafat, cu o lungime de 83 de kilometri şi un cost de 41,5 milioane de euro plus TVA şi Drobeta - Calafat, cu o lungime de 96 de kilometri şi un cost de 50,8 milioane de euro plus TVA.

Şi autostrada lui Dragnea a fost retrogradată la nivel de drum expres

Ministrul Ioan Rus a explicat şi de ce Bucureşti - Alexandria - Craiova apare tot ca drum expres în Masterplan şi nu autostradă, cum ar fi preferat colegul său de pratid, vicepremierul Liviu Dragnea, originar din Teleorman. “Au fost discuţii cu privire la Bucureşti - Alexandria - Craiova, care nu se califică pentru autostradă, aşa cum unii dintre colegii mei şi-ar dori, pentru că se canibalizează cu Bucureşti - Piteşti - Craiova. Pentru a rezolva câteva zone ale ţării, noi avem nevoie de partea de vest a ţării, Arad - Timişoara - Sibiu, de fapt Sibiul se rezolvă prin existenţa acelor autostrăzi la care se lucrează deja. Partea de nord-vest a ţării se rezolvă prin continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, partea de centru a ţării se rezolvă la Braşov, cu accesibilitate pe aceste două zone”, a explicat ministrul Transporturilor.
Ioan Rus a subliniat că nu sunt rezolvate, din punct de vedere al infrastructurii rutiere, Moldova, partea de sud-est a ţării, respectiv Constanţa-Tulcea şi nici zona de sud-vest a ţării, în special Piteşti - Craiova, unde există cei mai mari exportatori din România de automobile.

Bani aruncaţi cu nemiluita pe studii şi documentaţii întocmite la mişto

Sibiu-Piteşti, singurul tronson din autostrada Nădlac-Constanţa care nu are nici măcar un studiu de fezabilitate actualizat, a fost solicitată în repetate rânduri de constructorul de automobile de la Mioveni. Revizuirea studiului de fezabilitate are un cost cuprins între 43,4 milioane de lei (10 milioane de euro) şi 51,3 milioane de lei (11,9 milioane de euro), potrivit anunţului publicat de CNADNR. Autorităţile au mai cheltuit în perioada 2007-2008 alte 2,5 milioane de euro pentru un studiu de fezabilitate pentru Sibiu - Piteşti, studiu care între timp a expirat. Astfel, în octombrie 2008, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, anunţa că SF pentru Sibiu - Piteşti a fost aprobat şi că, potrivit acestuia, valoarea estimată pentru cei 116 kilometri de autostradă era de 3 miliarde de euro. Orban spera atunci că lucrările vor începe în octombrie 2009, după găsirea unui constructor, autostrada urmând să fie gata la finele lui 2012. La începutul lunii iunie 2014, pe când la conducerea Ministerului Transporturilor se afla Dan Şova, CNADNR a lansat o nouă procedură de achiziţie pentru revizuirea mai multor SF-uri, între care şi Sibiu - Piteşti. În total au fost lansate la licitaţii SF-uri pentru aproape 20 de autostrăzi, toate fiind “atacate” prin contestaţii de firmele de consultanţă. Firmele reclamau, printre altele, termenul prea scurt pentru elaborarea SF-ului. CNADNR a solicitat în cazul SF-ului pentru Sibiu-Piteşti, inclusiv “studii pentru specii nedefinite în nomenclatoarele biologice, folosind termeni ca «amfibie» şi «păsările SPA»”, după cum a reclamat una dintre firmele ce au contestat mai multe articole din documentaţia de licitaţie pentru SF-ul de la Sibiu-Piteşti. Ulterior, CNANDR a revenit cu mai multe precizări şi erate, între altele prelungind termenul de execuţie a SF-urilor.
Ministrul Dan Şova declara, în luna martie, că lucrările de construcţie a autostrăzii Sibiu - Piteşti vor începe la 1 ianuarie 2017. Ulterior, premierul Victor Ponta l-a contrazis, afirmând că de fapt construcţia propriu-zisă va începe în 2015, cu tronsonul Piteşti - Curtea de Argeş.

Tăriceanu: “Nu ar trebui să se renunţe sub nicio formă la autostrada Piteşti-Sibiu”!

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, marţi, la Centrul Renault Technologie de la Titu, că Guvernul nu ar trebui să renunţe la autostrada de la Piteşti la Sibiu, deoarece este un proiect esenţial.
“Sunt proiecte de infrastructură care au trebuit realizate, nu suficiente, după gustul şi după dorinţa mea. Există o anumită lentoare a administraţiei. (...) Mi se pare că un proiect esenţial la care Guvernul nu ar trebui să renunţe sub nicio formă este autostrada de la Piteşti la Sibiu, pentru că mai departe proiectul este în desfăşurare, în derulare. Mi se pare esenţial pentru reuşita proiectului (Dacia - Renault, n.r.) şi pentru menţinerea competitivităţii produsului”, a precizat preşedintele Senatului. De bun-simţ, dar tardivă şi inutilă remarca fostului premier şi actualului partener al PSD la guvernare!

 
 
Adaugă Comentariu
Comentarii

Pagina 1 din 1 (0 comentarii din 0)

< înapoiînainte >
 
 
 
 

...statisticile se încarcă... vă rugăm așteptați...