La începutul lunii august, în urma diligenţelor senatorului vâlcean Laurenţiu Coca, organizaţia PSD Galaţi a trimis sinistraţilor din Vâlcea, sub formă de donaţie, 45 de tone de grâu. 20 de tone au ajuns, la vremea respectivă, în comuna Fârtăţeşti, restul cerealelor fiind destinate comunei Vaideeni. Gestul, nobil de altfel, al politicianului vâlcean, ar fi rămas consemnat pozitiv dacă, în urma câtorva sesizări primite din partea unor locuitori din Fârtăţeşti, n-am fi rămas cu serioase semne de întrebare privind onestitatea cu care a fost dus la final de edilul-şef din Fârtăţeşti, coleg de partid cu senatorul Coca. I-am înaintat primarului localităţii, Nicolae Voicescu, o adresă în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, prin care i-am solicitat să ne pună la dispoziţie documentaţia întocmită de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă (CLSU) în baza căreia au fost distribuite aceste ajutoare.

Tabel făcut pe genunchi de apropiaţii primarului

Din punct de vedere al promptitudinii cu care ne-a fost remis răspunsul, nimic de reproşat administraţiei locale. Din punct de vedere al seriozităţii cu care a fost întocmită documentaţia... e o altă poveste. Conform răspunsului primit, CLSU Fârtăţeşti este alcătuit de 11 persoane, în frunte, aşa cum era şi normal, cu primarul şi viceprimarul localităţii, Nicolae Voicescu şi Ilie Epure, urmaţi de secretarul adminsitraţiei publice locale, Georgeta Dinu şi alţii. Georgeta Dinu este nimeni alta decât cumnata edilului-şef, aspect asupra căruia vom reveni. Ei bine, acest CLSU a întocmit o aşa-zisă notă de constatare, prin care a stabilit că “în urma inundaţiilor ce au avut loc datorită (sic!) căderilor masive de ploi şi apariţiei (sic!) viiturilor pe pâraiele Geamăna, Giminea, afluenţilor adiacenţi şi a râului Cerna, în perioada 27, 28, 29 iulie 2014, a constatat distrugerea culturilor de grâu, porumb, ovăz, vii şi grădini la un număr de 70 de familii (...)”. Mergând şi stând de vorbă cu locuitori ai fiecăruia dintre cele 20 de sate ale comunei Fârtăţeşti, am avut surpriza să constatăm nu numai că tabelul cu cei 70 de “sinistraţi” este împănat cu tupeu maxim de rude ale primarului şi salariaţi ai administraţiei publice locale, ci şi că majoritatea acestor rude ale edilului-şef sunt şi angajaţi ai primăriei. Situaţie care a scăpat, se pare, inspectorilor Agenţiei Naţionale pentru Integritate (ANI) până acum. De asemenea, aproape toată lumea e supărată că nu s-a efectuat o anchetă socială la faţa locului pentru stabilirea persoanelor realmente afectate de inundaţii.

Fals în acte şi declaraţii publice din start

Încă de la prima privire aruncată pe tabel ne-a sărit în ochi faptul că o semnătură pare falsificată, apărând atât în rubrica titularului, cât şi în cea destinată persoanei următoare. La poziţia 2. din tabel, apare Dumitru Cărăbineanu (zis “Mierlă”, în localitate), instalator pe ştatul de plată al primăriei, căruia i-ar fi fost distribuite 352 kg de grâu. Următoarea pe listă este Ioana Ganţă (născută în 8 iunie 1939), care ar fi primit tot 352 kg de grâu, numai că în locul semnăturii ei apare aceeaşi semnătură a lui Cărăbineanu Dumitru, alt fin al edilului şef. Din acelaşi tabel rezultă că un anume Marcel Cărăbineanu (poziţia 20 pe listă), a primit doar 160 kg de grâu, deşi este printre puţinii afectaţi realmente de inundaţii. “Au existat câteva cazuri în care au avut acceptul din partea titularilor să semneze pe tabel alte persoane. În locul Ioanei Ganţă a semnat Cărăbineanu Dumitru, ştim. Nu este nicio problemă, atâta timp cât grâul a ajuns la destinatar”, ne-a explicat suficient primarul Nicolae Voicescu care este motivul coincidenţei semnăturilor. Am căutat-o pe Ioana Ganţă şi nu ne-a trebuit foarte mult timp s-o găsim. Era într-un mormânt, într-un cimitir din Dozeşti. Datele de pe cruce dovedesc că nici nu a trecut în veşnicie de prea mult timp, ci taman din 7 ianuarie anul curent! Este prima şi cea mai gravă dovadă că tabelul a fost întocmit abia după ce a fost primită adresa pe legea 544/2001 din partea redacţiei noastre şi a fost completat la repezeală. Altfel, în urma unei anchete sociale serioase, nu avea ce căuta o persoană decedată pe această listă. În ce priveşte falsul comis de Cărăbineanu, lăsăm procurorii să limpezească apele.

Pentru fiecare rudă, a fost “mânjit” şi un angajat al primăriei

Din tabelul furnizat de Primăria Fârtăţeşti reiese şi că unor “sinistraţi” li s-au alocat cantităţi mai mari decât altora din grâul donat de PSD Galaţi. “Aşa a rezultat în funcţie de suprafeţele afectate de viituri şi de pagubele produse de acestea. Există şi cazul câtorva persoane care au refuzat să primească cerealele donate, considerând că alţii sunt mai năpăstuiţi şi ei se pot descurca”, a mai încercat o şmecherie primarul Nicolae Voicescu. Să luăm la rând persoanele menţionate în tabel. Doina Tufar (poziţia 4 în tabel), salariată a primăriei, a primit 352 kg de grâu. Petre Cristian Voinea (7) este finul primarului, dar a primit numai 342 kg de grâu, la fel ca şi tractoristul administraţiei locale, Liviu Nicolae Pârvu (9). Aceeaşi cantitate a ajuns şi la soacra edilului-şef, Viorica Dinu (11), dar şi la Gheorghe Cârstea, salariat al primăriei. Petre Buciu şi Dănuţ Voicescu, ambii fiind veri ai edilului-şef, ultimul angajat la registrul agricol, au dus şi ei acasă câte 342 kg de grâu, la fel şi viceprimarul Ilie Epure (18). Nici tatăl primarului, Grigore Voicescu, şi nici fratele, Doru Voicescu, n-au fost uitaţi, fiecare umplându-şi hambarele lăsate “goale” de viituri!

Consilierii opoziţiei, timoraţi de agresivitatea edilului-şef

În fine, mai mult de jumătate din tabelul încropit de CLSU Fârtăţeşti cuprinde rude ale primarului şi angajaţi ai primăriei şi foarte puţini sinistraţi reali. Aşa cum spuneam, am stat de vorbă cu mai mulţi locuitori ai comunei Fârtăţeşti care susţin că nu s-a făcut nici cea mai mică cercetare la faţa locului din partea angajaţilor primăriei pentru a se stabili numărul real al celor afectaţi de inundaţii. Acelaşi lucru îl confirmă şi consilierul local Nicolae Fieroiu. “Din partea opoziţiei suntem puţini consilieri locali. Ne-am săturat să ne certăm cu primarul, pentru că se comportă execrabil şi lumea cunoaşte acest lucru. Nu ţine cont de faptul că avem şi noi drepturi, pentru că oamenii ne-au trimis în acest for pentru a le reprezenta problemele. Nu s-a făcut nicio cercetare la faţa locului când s-au împărţit aceste ajutoare şi acest lucru îl poate verifica oricine foarte uşor. Oricum, sunt alte încălcări ale legii comise de Voicescu şi mai grave”, ne-a declarat Nicolae Fieroiu.

Nevasta contabil, cumnata secretar, conflict de interese cât primăria

Cu o siguranţă de sine demnă de cauze oneste, Nicolae Voicescu mai că nu ne-a certat pentru că îndrăznim să-l luăm la întrebări. “Puteţi reclama unde doriţi, eu oricum am fost verificat. Cu cine aţi fi lucrat, dacă eraţi în locul meu la primărie? Nu preferaţi tot rudele? Pe astea le poţi convinge să meargă pe teren şi la miezul nopţii, pe alţii nu cred! Când a fost concurs la prefectură, am întrebat dacă este legal să o angajez la Fârtăţeşti pe cumnata mea şi mi s-a spus că este în regulă. Ce dacă este soţia mea contabila primăriei? Nu are voie să fie angajat în primărie dacă este rudă cu mine?”, s-a apărat, mai mult certându-ne pe noi, edilul-şef din Fârtăţeşti. Îi răspundem readucând în atenţia publică un caz similar. Pe 4 august a.c., ANI “a constatat existenţa conflictului de interese de natură administrativă în cazul lui Marin Vintilă, primar al Comunei Poiana Mare, judeţul Dolj, întrucât, în calitate de primar, a semnat atât dispoziţia, cât şi contractual individual de muncă privind angajarea pe perioadă nedeterminată în funcţia de referent în aparatul de specialitate al Primarului Comunei Poiana Mare a soţiei acestuia, Vintilă Constanţa-Liliana”. Şi acolo era vorba de o singură rudă şi de o funcţie de referent, nu de contabil-şef, secretar al comunei etc...

Legislaţia e clară, instituţiile trebuie să-şi facă treaba

Potrivit dispoziţiilor art. 76, alin. (1) din Legea nr. 161/2003, “Primarii […] sunt obligaţi să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I”. Dispoziţiile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004 arată că “Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru […] a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv”.
Am trimis către ANI documentele pe care le deţinem, dar şi altor instituţii de control abilitate. Pe măsură ce vom primi răspunsuri din partea acestora, vi le vom prezenta cu operativitate.

NOTA BENE!

Dacă date de identificare a persoanei, precum CNP-ul decedatei Ioana Ganţă, pot fi folosite de oricine şi oricum, inclusiv să se semneze în locul acesteia într-un document oficial emis de Primăria Fârtăţeşti, vă imaginaţi ce şi cât este posibil la alegeri? Raspunsul la această întrebare, oarecum retorică, trebuie să dea de gândit serios procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, precum şi celor din cadrul DNA!