Comuna Bărbăteşti se situează într- un topos al muntelui, la poalele Builei, din masivul Căpăţânii. Mitologia locului nu este mistificare, se fotografiază, proiectează, ca vitejie de moşneni, de cel puţin 500 de ani. Primarul Bănacu se defineşte ca un european autentic, precum universitarul Gh. Bobei, de altădată. Primarul a accesat fonduri europene, realizând teofania drumului, minunea de a asfalta, ca aproape o autostradă, drumul între Bărbăteşti şi Costeşti. Pe acolo, cu ani în urmă, căruţele se opinteau în noroiul, deşi ancestral, de nelocuit, de nevindecat. Acum, civilizaţia privirii îşi desfăşoară splendoarea într-un peisaj memorabil, cu autenticitate ecologică, aer proaspăt şi reconfortant. Rareori în Europa poţi să întâlneşti asemenea metabolism de imagine. Comuna Bărbăteşti primeşte pe zi ce trece zorii construcţiei europene. Fiecare pas urmăreşte un cod cultural, de la Căminul Cultural până la toate uliţele satului, asfaltul, utilităţile de nota 10 nu aduc numai confort, ci şi un ambiental, acela dat de formele primitoare ale peisajului, îmblânzit de construcţii arhitecturale care păstrează coordonatele interbelicului. N-a dispărut foişorul, s-a păstrat în reconstrucţia căminelor culturale, balconul, acustica sălilor de spectacole. Aici, concursurile folclorice sunt autentice, folclorişti precum Gheorghe Deaconu, Ioan St. Lazăr, Elena Stoica şi, ca o proiecţie a destinului, Maria Constantinescu, cea care, fiind unul dintre cei mai valoroşi instructori de dans popular, s-a retras către amurgul vieţii la Sanatoriul din Bărbăteşti. Primarul Constantin Bănacu setează, structurează, în comuna Bărbăteşti, ceea ce înseamnă tradiţie interbelică, evenimenţialitate actuală, specific al zonei, în sensul lui Tarkovski, schimburi culturale de rafinament intelectual cu invitaţi din toată Europa. Primarul, în vicisitudinea vremurilor, desenează psihologiile abisale din spaţiul nostru, ştiind că istoria se creează prin acţiune şi nu prin pasivitate.