Încă de la primele ore ale zilei de marţi, 29 iulie, localităţile de pe Valea Lotrului au fost printre primele din Vâlcea lovite din plin de viituri pline de aluviuni, bolovani şi arbori adunate de râu şi de afluenţii săi de pe versanţii munţilor. La nivel guvernamental, situaţia a fost remarcată şi de vicepremierul Liviu Dragnea, care recunoştea că “apele sunt de nestăvilit în zona Brezoi”. Barajul Brădişor s-a revărsat, iar barajul de protecţie din aval a fost pulverizat de ape, o situaţie similară fiind aproape să se petreacă şi la Malaia. Abia miercuri, după mai bine de o zi în care accesul la faţa locului a fost imposibil, a fost recuperată o cisternă încărcată cu motorină din apele Lotrului. Produsul petrolier nu a apucat să se împrăştie, din fericire, în apele lacului ce asigură apa potabilă pentru aproape jumătate din populaţia judeţului datorită prezenţei de spirit a şoferului.

Schell: “Nu aveau voie să uzineze, cumva?”

Joi, după ce spiritele s-au mai liniştit în zonă, bilanţul pagubelor releva un peisaj post-apocaliptic pentru care nimeni nu a fost pregătit. Sute de gospodării au fost afectate, câteva zeci de case distruse sau pur şi simplu îngropate în aluviuni ori grohotiş prăvălite de pe munţi, orice activitate economică sau de transport oprită în întreaga zonă, comerţul cu produse alimentare îngreunat. Satul Păscoaia a fost măturat efectiv de ape, alte porţiuni vaste din oraşul Brezoi fiind distruse, cum ar fi stadionul şi parcul recent modernizate. Evitând din răsputeri să se lamenteze sau să acuze atitudinea guvernanţilor de ignorare a localităţilor din zonă primarul oraşului Brezoi, Robert Schell, a răbufnit, totuşi, la adresa conducerii Hidroelectrica. Edilul-şef susţine că personalul care administrează barajele nu au golit lacurile de acumulare din timp, deşi cunoşteau prognozele hidrologice. “După ce va trece perioada asta nefastă, mă gândesc serios să atrag atenţia factorilor responsabili să analizeze activitatea Hidroelectrica. Nu mi se pare normal să stai cu lacurile pline până în ziua precipitaţiilor. Nu au voie să uzineze, cumva? Deversarea de la Brădişor, de acum două zile, pur şi simplu a panicat oraşul şi asta pe bună dreptate. Oamenii erau pregătiţi de evacuare”, a afirmat joi Robert Schell.

Remus Borza, nesimţire maximă în relaţiile cu cetăţenii

Vineri, vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că a existat riscul ca oraşul Brezoi din judeţul Vâlcea să fie măturat de ape, dacă specialiştii de la Hidroelectrica şi de la Apele Române nu ar fi reuşit să ţină sub control barajul Brădişor. “A fost un caz special la barajul de la Brădişor, la 20 de km în amonte de Brezoi. N-am dat atunci informaţia şi nu voiam să panicăm, dar dacă am fi ajuns în situaţia în care constatam că acolo nu mai puteau fi ţinute lucrurile sub control, oraşul Brezoi ar fi putut fi evacuat”, a spus Liviu Dragnea.
În ciuda intenselor noastre încercări de a obţine un punct de vedere din partea conducerii Hidroelectrica, până la închiderea ediţiei acest lucru nu a fost posibil. La această stare de fapt a contribuit şi ordinul dat de administratorul special al societăţii, Remus Borza, ca absolut nimeni să nu dea detalii decât şeful Euroinsol.

Amenajările hidrotehnice au protejat, totuşi, 14.000 de locuitori

Primarul din Brezoi a dorit să liniştească locuitorii, precizând că oraşul Brezoi a trecut cu bine de momentul culminant al pericolului. “Pagubele sunt mari şi numeroase. Cele mai vizibile sunt în satul Păscoaia, încă inundat. Sunt cel puţin 30 de case cu probleme acolo şi asta din cauza deversării de la Brădişor. În oraş au fost distruse alte zece case, dar şi baza sportivă şi parcul din apropiere”, a mai spus Robert Schell.
Chiar şi aşa, atât edilul-şef, cât şi specialiştii instituţiilor şi societăţilor care sunt prezenţi la faţa locului au recunoscut că Valea Lotrului a reuşit să supravieţuiască precipitaţiilor în cantităţi istorice datorită amplelor amenajări hidrotehnice făcute începând de acum mai bine de 40 de ani. Majoritatea afluenţilor, dar şi râul Lotru, au albiile regularizate, cele trei baraje (Ciunget, Mălaia şi Brădişor) de pe Lotru şi lacurile de acumulare fiind principalii piloni de rezistenţă în calea apelor într-un sistem pe cât de ingenios, pe atât de important pentru siguranţa a aproape 14.000 de locuitori.

Tot puietul de alevin de la Brădişor, luat de ape

Peste 500.000 de exemplare de puiet de păstrăv din crescătoria de pe lacul de acumulare Brădişor au fost şi ele victime ale viiturii. Apele învolburate au depăşit cota lacului şi s-au deversat pe Valea Lotrului. “Nu-mi pot explica cum a ajuns apa în bazinele cu puiet. Înţeleg că acest nivel al apelor n-a mai fost atins de 100 de ani, dar chiar şi aşa, amenajarea de pe sol nu avea voie să fie inundată. Noi avem un protocol cu Hidroelectrica, în ceea ce priveşte nivelul apei din baraj, deci ceea ce s-a întâmplat, este o enigmă pentru mine. Pentru prima dată de la înfiinţarea păstrăvăriei, nu vom mai avea puiet”, a declarat pentru o televiziune locală şeful Direcţiei Silvice Vâlcea, inginerul Gheorghe Mihăilescu. Crescătoria de păstrăv Brădişor este singura construită pe cursul unui lac de pe râuri interioare.