La sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele Secţiei de votare nr. 63 din Drobeta-Turnu Severin, Liviu-Cătălin Bondoc, a fost condamnat la trei ani de închisoare, în timp ce preşedintele Secţiei de votare nr. 170 din Gîrla Mare, Dumitru Mirea, a primit doar doi ani şi şase luni cu executare. Ambii nu mai au voie să facă parte dintr-un birou electoral timp de cinci ani după executarea condamnărilor.
Un alt preşedinte de secţie de votare din judeţul Mehedinţi (nr. 70 din Orşova) Gheorghiţa Burcu şi unul dintre membrii din comisia pe care a prezidat-o, Manuela Micu, au primit un an, respectiv un an şi şase luni de închisoare, ambele pedepse cu suspendare. Aceeaşi instanţă a anulat mai multe sute de voturi mobile de pe listele suplimentare aferente urnei de la Drobeta Turnu Severin (375), Gîrla Mare (127) şi Orşova (49 de voturi). În acest caz al anulării voturilor, instanţa severineană s-a pronunţat în martie a.c., dosarul aflându-se în prezent pe rolul Curţii de Apel Craiova, în faza ultimei căi de atac.
Preşedinţii avizau listele suplimentare întocmite fraudulos
Din motivarea sentinţei reiese că magistraţii au audiat zeci de persoane ce au votat în ziua referendumului, dar şi membri şi preşedinţi ai comisiilor de votare. Acuzatorii s-au bazat şi pe interceptări telefonice în care preşedinţii discutau despre turismul electoral şi fraude cu urna mobilă. De asemenea, au fost considerate probe elocvente şi expertize grafoscopice ce au dovedit că aceeaşi persoană semna de zeci de ori pe listele suplimentare, pe care îşi punea semnătura de legalitate preşedintele secţiei. “Instanţa va avea în vedere şi numărul mare al persoanelor înscrise în mod nereal în listele electorale, dar şi împrejurarea că prin folosirea infracţiunii s-a urmărit denaturarea rezultatului procesului de votare. De asemenea, instanţa va avea în vedere şi modul insidios de săvârşire a infracţiunii de către inculpat, în sensul că acesta, pentru a-şi asigura scăparea în faţa răspunderii penale, nu a întocmit personal lista suplimentară în ceea ce priveşte persoanele înscrise în aceasta, ci a acceptat să fie scrisă, potrivit raportului de constatatare tehnico-ştiinţifică, de către o altă persoană din afara biroului electoral”, se arată în motivarea judecătorilor.
Demn de menţionat este şi faptul că unul dintre preşedinţii condamnaţi la închisoare cu executare, Dumitru Mirea, a invocat în apărarea sa dreptul participanţilor la vot de a li se folosi datele personale “doar în condiţii de legalitate şi veridicitate”.
Vicepremierul Liviu Dragnea, principalul vizat de procurorii DNA
Din 2013 încoace, dosarul de presupusă fraudare a referendumului cel mai mediatizat este cel în care a fost trimis în judecată vicepremierul României, Liviu Dragnea (PSD) şi alte 76 de persoane, printre care foarte mulţi preşedinţi de consilii judeţene şi primari de localităţi. Dragnea este acuzat de DNA că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul, folosind zece metode, printre care votul multiplu, turismul electoral şi falsificarea de semnături. Următorul termen din procesul lui este pe 3 septembrie 2014. Doi dintre complicii săi au recunoscut faptele şi au făcut mărturisiri complete în faţa judecătorilor Curţii Supreme.
"Instanţa va avea în vedere şi modul insidios de săvârşire a infracţiunii de către inculpat, în sensul că acesta, pentru a-şi asigura scăparea în faţa răspunderii penale, nu a întocmit personal lista suplimentară în ceea ce priveşte persoanele înscrise în aceasta, ci a acceptat să fie scrisă (...) de către o altă persoană din afara biroului electoral" - Motivarea magistraţilor de la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Liderii politici îi linişteau, susţinând că “toată lumea este PSD-istă”
La începutul lui iulie, completul de cinci judecători al Curţii Supreme a decis condamnarea lui Marius şi Simona Preduţ la câte un an şi patru luni închisoare cu suspendare. Cei doi au fost membri ai Secţiei de votare 105 din comuna Bistriţa-Nouă (Olt). Marius Preduţ a declarat că frauda a fost pusă la cale într-o sală de sport din localitatea Piatra-Olt, în care erau mai mulţi lideri locali ai USL, printre care primarul, viceprimarul şi consilierul PSD Constantin Diţă (trimis în judecată în acest dosar). Ambii condamnaţi au mai declarat că liderii politici i-au asigurat că nu vor păţi nimic, deoarece “toată lumea este PSD-istă”.
NUP în mai mult de jumătate dintre cele 2.000 de dosare deschise
În prezent, pe rolul parchetelor din ţară mai sunt aproximativ 900 de dosare deschise în 2012 privind Referendumul de demitere. “Au fost peste 2.000 şi au fost soluţionate 1.000 şi ceva, majoritatea cu neînceperea urmăririi penale” a declarat, săptămâna trecută, Tiberiu Niţu, procurorul general al României. În dosarele trimise în instanţă, înainte de numirea lui Niţu în funcţie, judecătorii au pronunţat doar condamnări cu suspendare.
Preşedintele şi un membru al biroului electoral al unei secţii de votare din comuna Pătulele, (Mehedinţi) au fost condamnaţi pentru fraudarea unui număr de 137 de voturi la un an de închisoare cu suspendare. Într-un alt caz, preşedintele unei secţii de votare din Bolintin Vale (Ilfov) şi unul dintre membrii secţiei au fost condamnaţi pentru falsificarea listei suplimentare de vot aferentă urnei mobile.
